Dacă acestea nu vor fi gata în proporție de cel puțin 90% până la finele perioadei de finanțare 2014-2020, banii europeni se vor pierde. La final de mandat, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, explică într-un interviu în exclusivitate pentru „România liberă“ situaţia controversată a construirii acestor spitale.
RL: Aţi primit în cele din urmă documentaţia privind studiile de fezabilitate?
Corina Creţu: În cadrul Programului Operațional Regional, Guvernul României a propus alocarea a 150 milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru proiectele celor trei spitale regionale de urgență. De asemenea, pentru a acoperi costul total estimat inițial la 300 milioane de euro pentru cele trei spitale regionale, Guvernul României s-a angajat să pună la dispoziție jumătate din această sumă, cealaltă jumătate fiind acoperită din fonduri europene. Pentru a putea demara cele trei proiecte și pentru ca acestea să genereze cheltuieli, Comisia va trebui să primească solicitarea, să revizuiască și, mai apoi, să accepte cererea de finanțare depusă de autoritățile române.
Până acum, autoritățile române nu au transmis Comisiei o astfel de aplicație. Conform informațiilor pe care le avem la Comisie, pregătirea documentației tehnice și a aplicației pentru spitalul regional din Iași este cea mai avansată. Autoritățile române anticipează că vor transmite cererea de finanțare pentru acest spital regional în cursul acestui an. Mie îmi pasă ca România să reușească în aceste proiecte, pentru că ele sunt extrem de importante pentru români. Sunt bani europeni și nu înțeleg discuțiile despre „soluțiile alternative“ pe care unii și alții le propun.
Sunt şanse ca România să beneficieze de suplimentarea finanţării în acest exerciţiu bugetar?
În cazul în care România dorește să aloce o sumă mai mare din fondurile europene pentru aceste spitale în perioada 2014-2020, autoritățile române trebuie să înainteze Comisiei Europene o solicitare în acest sens, în regim de urgență. În cazul în care autoritățile naționale nu doresc să utilizeze fonduri UE pentru spitale, Programul Operaţional trebuie să fie din nou modificat, iar cele 150 de milioane de euro să fie alocate în scopuri diferite. Și în acest caz, este nevoie de o solicitare din partea autorităților naționale.
În ce condiţii se poate realiza „fazarea“ construirii acestor spitale, dacă finanţarea suplimentară va fi făcută din exerciţiul bugetar următor?
După cum știți, Banca Europeană pentru Investiții a estimat costurile totale pentru cele trei spitale regionale la peste 1,6 miliarde de euro. Aceste costuri ar acoperi: proiectarea spitalelor, construcția și supravegherea, echipamentele necesare, pregătirea personalului, infrastructura suplimentară (de exemplu – utilități, drumuri de acces, parcări etc.) și reabilitarea spațiilor vechi din spital. Autoritățile române prevăd ca peste un miliard de euro din această sumă să fie asiguraţi din fonduri europene, care să fie accesate în perioada de programare viitoare, adică în 2021-2027.
Proiectul celor trei spitale regionale reprezintă o investiție complexă, care nu se rezumă doar la construcția a trei clădiri noi. Cum va fi acoperită diferența dintre finanțarea alocată în cadrul Programului Operațional Regional și costul estimat al investițiilor, așa cum rezultă ele din studiile de fezabilitate, ține în totalitate de autoritățile române. Din perspectiva noastră, există soluții ce pot fi luate în considerare: realocarea fondurilor UE din cadrul Programului Operațional Regional sau din alte programe operaționale; împărțirea proiectelor în etape sau fazarea (una în cadrul programului actual și alta în cadrul următorului program de fonduri structurale, pentru perioada 2021-2027). Această soluție pare a fi deja luată în considerare de către autoritățile române, însă la Bruxelles nu am primit nicio solicitare oficială în acest sens.
Unde credeţi că există blocajul real? La Ministerul Sănătăţii, la Ministerul Fondurilor Europene, la Ministerul de Finanţe?
Pentru actuala perioadă de programare, finanțarea prin Fondul European de Dezvoltare Regională este deja alocată pentru diferitele programe operaționale, pe priorități de investiții.
Autoritățile române sunt cele care, dacă doresc, pot să propună o revizuire a priorităților de investiții, în special în cadrul Programului Operațional Regional, sau pot solicita realocarea fondurilor din cadrul altor programe operaționale, în cazul în care doresc să mobilizeze fonduri UE suplimentare pentru proiectele celor 3 spitale regionale.
Am trimis mai multe scrisori d-nei premier Viorica Dăncilă, îndemnând Guvernul și pe ceilalți miniștri responsabili să accelereze pregătirea acestor proiecte și să decidă cât mai curând posibil pentru chestiunile încă nerezolvate (deficitul de finanțare, reforma generală a sectorului de sănătate și sustenabilitatea proiectelor celor 3 spitale regionale pe termen lung). Grație implicării Băncii Europene de Investiții și a Comisiei, s-au făcut câțiva pași importanți în ultima perioadă în ceea ce privește studiile de fezabilitate, care, înțeleg că sunt aproape de finalizare. Proiec-
tul spitalului regional de urgență de la Iași este cel mai avansat. Varianta finală a studiului de fezabilitate este, din ceea ce știu eu, transmis spre aprobare la Ministerul Sănătății, iar apoi urmează verificarea acestuia de către experții JASPERS. De altfel, aceștia vor evalua fiecare studiu de fezabilitate al spitalelor regionale, însă, evident că vorbim de evaluare în momentul în care aceste studii sunt transmise Comisiei Europene.
Ce se va întâmpla cu banii alocaţi de UE, dacă procesul construirii acestor spitale se va bloca în continuare? Vor trebui returnate fondurile alocate de 150 de milioane de euro? Vor exista penalităţi?
Într-adevăr, există riscul ca România să piardă finanțarea europeană pentru construirea spitalelor regionale, dacă ținem cont că până acum nu s-au făcut pași concreți decât în ceea ce privește stabilirea amplasamentelor și studiile de fezabilitate. Acestea sunt însă etape pregătitoare, pentru că urmează licitațiile, construcția efectivă, pregătirea personalului necesar, și e greu de crezut că toate acestea vor putea fi realizate la timp. Potrivit regulilor europene, dacă un proiect prevăzut a fi implementat în perioada 2014 -2020 nu este finalizat până la sfârșitul anului 2023, conform obiectivelor și funcțiunilor aprobate de Comisie, se pier-
tde finanțarea europeană, banii trebuie dați înapoi.
Eu aștept încă din aprilie 2018 răspunsuri la scrisorile pe care le-am trimis Guvernului și în care solicitam să ne comunice care este decizia oficială în privința finanțării celor 3 spitale regionale.
În ceea ce mă privește, rămân același sprijin necondiționat pentru România și români. Sunt deschisă să discut orice modificare a Programului Operațional Regional și orice variantă posibilă, în limitele regulamentului actual, care poate să conducă la accelerarea construcției celor 3 spitale regionale de la Craiova, Iași și Cluj.
