Aşa se face că una din 1.000 de femei din România dezvoltă cancer de sân sau de col uterin la o vârstă foarte tânără. O analiză a statisticilor europene din domeniu arată faptul că incidența cancerului de sân a crescut pe grupe de vârstă, cu 4% la categoria de vârstă 15-39 de ani şi cu 5% la categoria 40-49 ani. “Cancerul de sân este pe primul loc în topul afecțiunilor oncologice de care suferă femeile. Foarte multe dintre ele ajung prea târziu la medic și sunt nevoite să treacă prin intervenții chirurgicale mutilante și tratamente extrem de dificile. Dacă există cazuri în familie, pe lângă analizele şi controlul de rutină, testele genetice pot să ofere informaţii esenţiale. Recomandarea mea e ca femeile să înceapă să facă ecografii mamare chiar de la vârsta de 30 de ani. Până la această vârstă, este obligatoriu un consult anual la ginecolog, după începerea vieții sexuale, care să includă și un control al sânilor. De la 40 de ani, ar trebui să se facă o mamografie cam o dată la doi ani, dacă nu sunt probleme deosebite”, susţine dr. Ciprian Pop-Began.
Testul Babeș-Papanicolau şi ecografia mamară, esenţiale
În urmă cu 10 ani, statisticile europene nu menţionau categoriile de vârstă extrem de mici, de 15-20 de ani la cancerul de col uterin, respectiv 20-24 de ani la cancerul de sân. Din 2008, însă, aceleaşi statistici arată o creştere constantă a incidenţei la tinere. Ultimul raport realizat de Institutul Oncologic din Cluj-Napoca arată că incidența cancerului de col uterin, la categoria de vârstă 25-29 de ani, a depăşit 7 cazuri la 100.000 de locuitori. Pentru 30-34 de ani, numărul se apropie de 15. „Toate femeile care își încep viața intimă trebuie să facă o dată pe an testul Babeș-Papanicolau, care îţi arată dacă există modificări. În astfel de cazuri, medicul decide ce trebuie făcut, dacă e nevoie de o intervenție sau de o urmărire a evoluției leziunilor. Putem trece la următorul pas – colposcopia”, afirmă dr. Tarek Abdou, medic primar obstetrică-ginecologie. În ce priveşte depistarea tumorilor mamare, multe dintre cazurile de cancer de sân ar putea fi prevenite dacă bolnavele ar beneficia de un diagnostic precoce, iar oamenii de ştiinţă susţin că chiar şi un examen ecografic poate fi la fel de eficient ca o mamografie în detectarea prezenţei unei tumori la sân, mai ales în cazul femeilor care nu au împlinit vârsta de 40 de ani.
Specialiștii de la Institute for Health Metrics and Evaluation trag un semnal de alarmă şi estimează că mortalitatea cauzată de aceste două boli ar putea depăși chiar mortalitatea maternă, ca una din principalele cauze de deces la femeile mai tinere. „Nu se întâmplă oriunde, ci țările cu un sistem de sănătate mai puțin dezvoltat. Incidenţa nu poate fi controlată. Mortalitatea, da. Oricât de bizar sună asta. Importanța diagnosticării maladiei în stadiu incipient este decisivă, deoarece cancerele de sân și de col uterin reprezintă unele dintre formele relativ ușor tratabile și chiar curabile de cancer. Tot ce avem nevoie este o politică coerentă de prevenire, campanii de informare şi, desigur, infrastructura şi personalul medical care să deservească un astfel de demers”, consideră Alina Comănescu, președintele Asociației Sănătate pentru Comunitate.
Singurul stat european fără un program de screening pentru cancerul mamar
Nivelul scăzut de educație medicală, ignorarea primelor simptome ale bolii și accesarea dificilă a investigațiilor medicale gratuite sunt principalele cauze, spun medicii. În plus, statul român nu are un program de screening pentru cancerul mamar. Mai mult, statisticile sunt tot mai alarmante: 66% din românce nu și-au autoexaminat niciodată sânii pentru a descoperi prezența unor noduli, deși medicii recomandă ca această metodă de autocontrol să fie efectuată lunar. Asociaţiile de pacienţi şi organizaţii neguvernamentale trag periodic semnale de alarmă privind situaţia dezastruoasă în care se află România la acest capitol.
Ultimele date prezentate de Organizația Mondială a Sănătății pentru România arată că peste 3.500 de femei mor anual din cauza cancerului de sân, ceea ce însemnă 1,56% din totalul deceselor. Aşa se face că această afecțiune este pe locul 7 în topul cauzelor de mortalitate de la noi, după afecțiuni cardiace, atac cerebral, cancer de plămâni, boli ale ficatului, afecțiuni respiratorii și hipertensiune. Mai mult, acelaşi studiu arată că, în țările cu un PIB mic și mediu pe cap de locuitor, cum este şi cazul României, cancerele de sân și de col uterin reprezintă principala cauză de deces la femeile peste 30 de ani.
Factori de risc
– rude de gradul 1 cu cancer mamar sau de col uterin;
– prima menstruație mai devreme de 11 ani, menopauza tardivă după 55 de ani şi prima naștere după 30 de ani;
– terapiile cu hormoni de substituție;
– obezitatea;
– consumul de alcool, tutun şi substanţe interzise;
– leziunile premaligne;
– mutațiile genetice;
– densitatea crescută a glandei mamare sau lipsa sarcinilor.
Cancerul de sân se numea în trecut şi „boala călugăriţelor“, din cauza numărului mare de călugăriţe afectate de boală. Specialiştii pun acest lucru pe seama faptului că femeile care îşi petrec viaţa în călugărie, ca şi femeile care nu au copii, au un risc mai mare de deces în urma cancerului mamar, ovarian sau uterin, comparativ cu mamele.
2.000 de femei mor anual în România din cauza cancerului de col uterin, iar alte 7.500 se îmbolnăvesc de cancer de sân, peste jumătate dintre ele pierzându-şi viața din cauza maladiei.
