11.5 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSănătateImuno- Onco- Dermatologie - soluții pentru bolile imune ale copiilor și adulților

Imuno- Onco- Dermatologie – soluții pentru bolile imune ale copiilor și adulților

Psoriazisul și mastocitoza la copii, bolile rare ale adulților, melanomul cutanat, terapii biologice în dermatita atopică și astmul copiilor, bolile reumatismale, afecțiunile canceroase, noutăți în transplant și în vaccinuri, informații puțin cunoscute despre infecția cu HPV, certitudinile și provocările medicinii regenerative, tehnici noi de diagnostic molecular – sunt doar câteva dintre temele discutate în cadrul Conferinței de Imuno- Onco- Dermatologie – A 3-a Conferință a Asociației Române de Imuno- Dermatologie și a 48-a Conferință a Societății de Imunologie din România, care a avut loc în perioada 18- 21 septembrie la București. 

”Pentru prima oară în peisajul medical românesc, o asociație profesională de imuno- dermatologie, adică de clinică medicală, se asociază cu una de cercetare fundamentală, de imunologie, pentru a aduce cele mai noi informații referitoare la această patologie, la ora actuală. Au participat peste 300 de medici români din toată țara, 70 de speakeri români și străini (din Grecia, Statele Unite ale Americii, Germania și Italia) și studenți la Medicină. Speakerii români și străini au abordat teme extrem de importante în imunologia clinică și în imuno- dermatologie. În plus, vineri i-am avut alături pe colegii de la Asociația Română de Pediatrie Municipiul București și de la Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, ziua fiind dedicată imuno- dermato- pediatriei, adică patologiei cutanate imune a copilului și bolilor asociate: dermatita atopică, astm, leucemie acută limfoblastică, mastocitoză sau psoriazis. Speakerii din străinătate ne-au adus noutăți privind metodele de detectare a celor mai importante dermatofite, importanța metabolismului și auto-metabolismului, legătura dintre telomeri și îmbătrânire și efectul genei HLA-C în infecția cu HIV”, a declarat conf dr. Daniel Boda, președintele Asociației Române de Imuno- Dermatologie.

 

TEMATICĂ – News you can use!

Semnele imunodeficienței comune variabile

Cele mai frecvente manifestări ale imunodeficienței comune variabile (CVID) sunt infecțiile respiratorii sau ale tractului gastrointestinal, mai putând apărea enterite ale sistemului nervos cu enterovirusuri. La ele se adaugă si bronșitele recurente, pneumoniile și, mai rar, hepatitele virale. ”În schimb, există o serie de manifestări neinfecțioase la pacienții cu CVID. O parte dintre acestea prezintă la debut diaree, malabsorbție, scădere ponderală. În plus, sunt din ce în ce mai multe cazuri în care cei cu astfel de afecțiuni au simptome suplimentare de hipersensitivitate, boli autoimune sau neoplasme. Totuși, indiferent de comorbidități, este clar rolul major al terapiei de substituție în menținerea unor parametri cât mai apropiați de normal ai vieții pacientului”, a  explicat prof. dr. Victor Cristea, fost președinte al Societății de Imunologie din România.

CVID este una dintre cele mai frecvente imunodeficiențe primare (IDP) ale adultului (1:25.000 – 1:60.000), cu afectare egală a celor două sexe. Debutează mai frecvent la adulţi decât la copii.

Observațiile clinice din ultimele decenii au arătat că multe persoane cu deficiențe imune au o viață relativ normală, fără simptome evidente până la vârsta de 50- 60 de ani. Dezvoltarea tehnicilor de biologie moleculară, derularea studiilor randomizate și, în special, inițierea de terapii eficiente au schimbat fundamental gândirea specialiștilor. Rata de supraviețuire și calitatea vieții celor afectați de astfel de boli rare au început să crească semnificativ.

În România, pacienții cu CVID sunt tratați prin intermediul Programului național de diagnostic si tratament pentru boli rare“, titlul ”Intervenții”: Intervenția pentru asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul bolnavilor cu b.15) sindrom de imunodeficiență primară.

 

Tendințe actuale în melanomul cutanat

Ultimii ani au adus o creștere semnificativă a melanomului care, din păcate, nu are simptome sistemice. ”Un melanom descoperit târziu este o situație foarte gravă, pentru că el diseminează rapid în ganglionii limfatici. Deja asta înseamnă stadiul 3. În stadiul 4, se diseminează în organe care nu au nici o legătură cu pielea, frecvent pulmonar și cerebral (melanomul este întrudit cu celula neuronală și atunci metastaza respectivă își găsește loc la nivel cerebral”, atras atenția prof. Monica Neagu, șef Laborator Imunologie, Institutul Naţional “Victor Babeș”, președinte al Societății de Imunologie din România (SIR) .

În afară de metodele de prevenție pe care le poate aplica fiecare persoană în parte, specialiștii ne-au prezentat tendințele actuale la nivel internațional: cunoștințe prin intermediul aplicațiilor clinice ale terapiilor imune, combinarea celor mai noi terapii imune aprobate, dar și dezvoltarea de terapii noi și, mai ales, biomarkeri. 

”Generarea unui răspuns imun antitumoral eficient clinic este, probabil, dependentă de manipularea cu succes a diferitelor procese imune. Tumorile umane sunt extrem de heterogene și adaptative. Rezultatele studiilor clinice și preclinice efectuate pe terapiile ținitite în rezistența tumorală au arătat că tumorile trebuie atacate pe mai multe fronturi”, a mai explicat specialistul.

 

Miza vaccinării

Președintele Comisiei Europene J.C. Junker a atras atenția că România și Italia sunt singurele țări din Uniunea Europeană în care copiilor nu li se oferă șansa unei vaccinări și a eradicării rujeolei.

”Președintele Junker a publicat o scrisoare extrem de virulentă împotriva celor două țări, care sunt considerate singurele în care există rujeolă și gripă. Este paradoxal că oamenii nu își vaccinează copiii împotriva gripei și rujeolei, dar vin imediat la medic când este vorba de vaccinul contra hepatitei C. Este vorba de educație. Un singur om bolnav poate să multiplice boala și să o trimită celor din jur”, a atras atenția prof. dr. Victor Cristea.

Miza vaccinării este de a induce memorie imunologică și, evident, de a obține anticorpi. ”Noi dorim să inducem un răspuns imun la care să participe limfocitele T, astfel încât, la un nou contact cu antigenul, limfocitele să poată genera un răspuns imun secundar și eficient”, a explicat prof. dr. Petru Cianga, Laboratorul de Imunologie, Spitalul ”Sf. Spiridon”, Iași.  

Participanții la Sesiunea plenară ”Vaccinuri” au dezbătut o temă extrem de actuală, și anume epidemia de rujeolă cu care România se confruntă din 2016 încoace. Potrivit dr. Cătălina Pascu, INCDMM ”Cantacuzino”, ”în această perioadă  au fost confirmate 5.968 de cazuri prin identificarea prezenţei anticorpilor IgM specifici prin Elisa şi/ sau detectarea prezenţei virusului rujeolei prin qRT-PCR. Rezultatele pentru 5.663 (94,8%) au fost pozitive doar prin detecţie IgM. În plus, 2 cazuri de PCR pozitive cu IgM negativ au sugerat fie eșecul secundar al vaccinului, fie reinfecția”.

Principala modalitate de prevenire a rujeolei constă în vaccinare (contraindicată în perioada de sarcină sau la persoanele care sunt imunodeprimate). În România, vaccinarea se poate realiza cu ajutorul vaccinului R.O.R, ce oferă protecție față de trei boli: rujeola, oreion și rubeolă. CDC (Centrul pentru Prevenția și Controlul Bolilor din SUA) recomandă 2 doze de vaccin ROR în cazul copiilor: prima doză la vârsta de 12-15 luni, a doua doză la 4-6 ani.  Rujeola poate avea complicații grave cum ar fi surditate, orbire, probleme neurologice severe în cazul panencefalitei sclerozante subacute (PESS) care apare în aproximativ 1 din 1000 de cazuri. Această boală degenerativă a creierului apare la câteva luni sau ani și poate conduce la deces (5- 30%) sau la tulburări permanente la aproximativ 30% dintre supraviețuitori. 

 

Imunologia transplantului, o continuă provocare

Cancerul este vindecabil, însă există și o bună componentă de imunoterapie, a atras atenția prof. dr. Ileana Constantinescu, Centrul de Imunogenetică și Virusologie, Institutul Clinic Fundeni, unitate în care are loc prima evaluare, imunologică și virusologică, a candidaților pentru transplant. ”Analizele imunologice pe care le efectuăm sunt cruciale: cu cât potrivești mai bine alelele HLA ale donatorului cu ale receptorului, cu atât pacientul nu face reject post –transplant, are o calitate a vieții mai bună, se integrează mai repede în viața socială și profesională, ia mai puțină imunosupresie, care are o serie de reacții adverse, etc. Prin activitatea noastră de imunologie de transplant dorim să contribuim la cât mai multe proceduri de transplant, atât de organ solid, cât și de celule stem hematopietice periferice și centrale. Vrem să muncim și mai mult pentru Registrul de donatori de măduvă, pentru ca un număr cât mai mare de români să poată beneficia de un donator compatibil”, a spus specialistul.

Ministerul Sănătății a anunțat că va reorganiza activitatea de transplant din România cu fonduri de la Uniunea Europeană. Vor fi utilizate peste 15,6 milioane de euro pentru dezvoltarea Registrului Național de Transplant, actualizarea ghidurilor și protocoalelor din domeniu, dar și sistematizarea si simplificarea legislației de transplant. Transplantul de celule stem hematopietice are indicație în toate malignitățile hematologice și în anemiile refractare la tratament. În Institutul Clinic Fundeni au loc, în fiecare an, aproximativ 200 de allotransplanturi și aproximativ 100 de transplanturi de organ solid.

 

Psoriazisul vulgar pediatric – noutăți

Psoriazisul pediatric prezintă multiple provocări: aspecte clinice specifice pe categorii de vârstă; evoluție cronică cu modificări clinice specifice; multiple opțiuni terapeutice aprobate pentru adulți, nestudiate pe populația pediatrică; absența ghidurilor clinice și terapeutice; impactul psihosocial cu implicații mai severe, comparativ cu populația adultă.

Psoriazisul vulgar pediatric este o afecțiune des întâlnită, unul din trei adulți cu această boală având-o încă din copilărie. Incidența crește odată cu vârsta: aproximativ 0.55% la grupa de vârstă 0-9 ani și 1.37% la grupa de vârstă 10-19 ani. Prevalența familială a psoriazisului pediatric este mai mare comparativ cu cea a psoriazisului cu debut la vârsta adultă-  51.4% dintre pacienții pediatrici prezintă rude de gradul întâi afectate de psoriazis. Boala se asociază cu diferite comorbidități metabolice (obezitate, diabet zaharat, hipertensiune arterială) și non-metabolice: atopie, epilepsie, vitiligo, alopecia areata, boala celiacă.

”Forma pediatrică diferă de forma adulților: asociază leziuni cu prurit important, mai puțin eritematoase și îndurate, și cu scuamă mai subțire. Psoriazisul în plăci este cea mai frecventă formă (52.6%), urmat de forma gutată (25.5%), pustuloasă (10.9%) și eritrodermică (5.1%). Prevalența artritei psoriazice la copii este de 1-10%, boala afectând în special grupa de vârstă 9-12 ani. Prezența sa este corelată cu psoriazisul unghial. Manifestările cutanate preced, adesea, afectarea articulară. Copiii prezintă leziuni în special în zonele flexurale, față, periauricular, iar zona scutecului este specifică sugarilor”, a explicat prof. dr. Daciana Brănișteanu, UMF ”Grigore T. Popa”, Iași.

 

Cancere cauzate de HPV- cazuri neraportate

Despre infecția cu HPV (Human Papillomavirus) s-a discutat foarte mult, mai ales în contextul apariției cancerului cervical la femei, existând, la nivel mondial, acțiuni de vaccinare a fetițelor pentru a se preveni infectarea mai târziu în viață. Însă, HPV afectează și bărbații în egală măsură și, deși la noi în țară nu sunt raportate prea multe cazuri, virusul este responsabil pentru apariția cancerelor anale, peniene, ale cavității bucale, ale uretrelor sau prostatei la bărbați, dar și altor tipuri de cancere, în afară de cervical, la femei. ”Dacă ne uităm în statistici, țările Europei Centrale și de Sud- Est par să fie destul de <safe> din punct de vedere al cancerelor ano- genitale, altele decât cancerul cervical. În aceste țări nu există cazuri de cancer extra-cervical, cel puțin nu raportate, iar acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că toate statisticile și toată politica de sănătate referitoare la patologii țintite au la bază date epidemiologice. Fără acestea, nu avem ce face. Cancerul cervical nu este singurul care contează. Este, într-adevăr, cea mai frecventă patologie oncologică la sexul feminin la ora actuală, dar în deciziile de politică sanitară contează tot tabloul. Trebue să depunem eforturi pentru a avea imaginea reală a acestei patologii”, a atras atenția conf. dr. Daniel Boda, președinte Asociația Română de Imuno- Dermatologie (ARID)

CDC estimează că HPV este responsabil pentru cele mai multe dintre noile infecții cu transmitere sexuală. 90% dintre infecțiile cu HPV dispar de la sine în decurs de doi ani, restul de 10% fiind infecții persistente. În România, se estimează că există aproximativ 500.000 de infecții persistente cu HPV.

 

Celulele stem și bolile reumatologice

În fiecare țesut din organism există celule stem proprii, dar care sunt dormande- când au crescut, nu se mai multiplică. Iar specialiștii își pun problema cum să ajungă la ele și cum să le trezească, iar dacă acest lucru este posibil, cum să evite transformarea lor în celule de care organismul nu are nevoie- celula stem fiind, prin definiție, o celulă care se poate transforma în orice. A doua sursă de celule stem este ingineria genetică: se ia o celulă obișnuită, i se scoate nucleul (care este același în toate celulele organismului) și se introduce într-o celulă provenită de la un embrion- o celulă care are aparatul de stem, care se va înmulți la nesfârșit și se va transforma în orice. Acest lucru se poate realiza și în România, a anunțat prof. dr. Florian Berghea, UMF ”Carol Davila” București. Ce se poate face cu celulele stem în zona reumatismală? ”Cel mai des se folosesc așa- numitele celule stem mezenchimale, care nu sunt niște celule stem propriu- zise, adică nu se înmulțesc la nesfârșit, ci se opresc după câteva generații. Cea mai bună sursă de celule stem mezenchimale este, în prezent, grăsimea abdominală: se scot 30-40 ml care se prelucrează mecanic și puțin biochimic și se obține fie o mixtură de celule plus celule stem mezenchimale, fie pot fi separate, să avem mai ales celule stem mezenchimale, care sunt mai active metabolic. Pot fi folosite în artroză: în aceeași procedură chirurgicală, se desface articulația pacientului, la care, de obicei, cartilajul este distrus. Bucățile de cartilaj se taie și se toacă mecanic, se amestecă cu celule stem mezenchimale și cu un tip de lipici din fibrină, iar ceea ce rezultă se întinde pur și simplu pe osul care nu mai are cartilaj. Rezultatele de până acum arată că aderă la os și se formează un fel de cartilaj”, a explicat prof. Berghea.

 

Terapii biologice în astm la copii

Astmul alergic, dermatita atopică, rinita alergică pot avea terapii commune, deoarece mecanismul patogenic este comun. În ultimii ani au apărut din ce în ce mai multe cazuri de astm și astm sever la copii dar, din fericire, și terapii biologice care să permită controlul bolii. ”Astmul este o boală heterogenă, deoarece mecanismele care stau la baza lui sunt diferite. În momentul de față, mecanismele imunologice care fundamentează generarea astmului îl împart în eosinofilic (cu forma alergică și non- alergică) și cel fără eosinofile, mai puțin cunoscut. Astmul dificil de controlat este cel în care tratamentul nu duce la controlul bolii decât la valori foarte mari de terapie și poate nici atunci, care necesită adăugarea, ca antiinflamator, a corticosteroidului, cu toate efectele sale secundare, iar calitatea vieții persoanei afectate este alterată foarte mult. În cadrul acestui astm dificil există o categorie mică în procente de astm sever prezent și la 4,5% din copii și 10% din adulți. Deși sunt puțini pacienți, costurile terapiei și controlului bolii sunt extrem de mari. La copii, astmul atopic poate fi sever de la debut și poate avea asociate multe comorbidități care trebuie identificate și investigate. Când vorbim de medicina de precizie, diagnosticul fiind pus pe baza patogeniei, trebuie caracterizat fenotipul și trebuie trecut către endotip pe baza biomarkerilor – pentru a se putea identifica cea mai bună terapie țintită. Mai mult, există markeri care ne pot spune și care va fi evoluția bolii”, a explicat prof. dr.  Carmen Bunu Panaitescu, UMF Timișoara. În momentul de față există fie în cercetare, fie deja în practică, o multitudine de terapii biologice bazate pe anticorpii monoclonali, care țintesc mecanismul patogen esențial.

 

Alergia la medicamente – câte persoane suferă, de fapt?

Pacienții cu o alergie demonstrată la penicilină au un risc crescut de apariție a unor organisme rezistente la tratament, infecții asociate îngrijirii și eșec al tratamentului antibiotic, această alergie fiind asociată și cu un risc cu 14% mai mare de deces. Se pare, însă, că mai mult de 95% dintre persoanele cu o alergie ”declarată” la penicilină nu sunt alergice, de fapt. ”În practica zilnică, diagnosticul hipersensibilității la medicamente se bazează numai pe istoricul medical, fără o evaluare diagnostică. Testarea alergologică anulează hipersensibilitatea la medicamente în aproximativ 90% dintre cazuri. Gold- standardul în acest domeniu îl reprezintă testele de provocare”, a atras atenția conf. dr. Roxana Bumbăcea, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

 

News from abroad

Sesiunea susținută de speakerii din străinătate – prof. dr. med. Joachim Seitz, prof. dr. Donato Zipeto și prof. Aristides Tsatsakis- a adus numeroase noutăți din imunologie și studiile  care au loc la nivel internațional.

Telomerii, indicatori ai longevității

Telomerii (regiune de ADN repetitiv situat la capătul fiecărui cromozom liniar) se scurtează ori de câte ori se divide celula, iar ritmul uzurii acestora reprezintă un marker al îmbătrânirii și al bolilor legate de vârsta înaintată. Telomerii mai scurți sunt asociați cu o incidență crescută a bolilor asociate vârstei și a unei speranțe de viață mai mici. Procentul telomerilor scurți și rata de descreștere sunt predictori ai longevității la mamifere. ”Am dezvoltat o fișă semiautomată- BIOTEL- care poate genera statistici privind lungimea telomerilor individuali și ai grupurilor leucocitare, ceea ce ne poate ajuta la estimarea vârstei biologice. Într-un grup de 150 de indivizi, s-a descoperit că vârsta și sexul afectează lungimea telomerilor și, mai ales, pe cea a telomerilor scurți. Studii clinice sunt în derulare pentru a determina factorii care accelerează uzura telomerilor și a descoperi soluții anti- îmbătrânire. Un alt studiu recent, cu 47 de participanți sănătoși, a arătat că suplimentarea cu nutrienți a fost asociată cu telomeri mai lungi. Deci suplimentele nutritive pot fi benefice pentru menținerea lungimii telomerilor, prin descreșterea oxidării și a inflamației cronice. De altfel, am și identificat câteva molecule naturale care sporesc activitatea telomerazei (proteină asociată cu rezistența la procesul de îmbătrânire a organismului)”, a dezvăluit prof. Aristides Tsatsakis, director al Departamentului de Toxicologie și Medicină Legală, Facultatea de Medicină, Universitatea din Creta, Heraklion. 

 

Efectele malnutriției asupra organismului

Metabolismul are un rol foarte important în apariția a numeroase boli, de la obezitate la afecțiuni oncologice și imunologice. Nutrienții au și eu un rol semnificativ, atunci când sunt în cantitate suficientă, tot organismul funcționează corespunzător, însă atunci când sunt prea puțini, sistemul imun intră într-o stare de somnolență, situație care se regăsește foarte des în țările slab dezvoltate, în care alimentația este deficitară în astfel de substanțe. Efectele malnutriției copiilor asupra sistemului imun sunt numeroase: risc de sepsis (cu hipglicemie, hipotermie), atrofierea glandelor limfatice, a timusului și a amigdalelor, semnele tipice de infecție (leucocitoză și febră) sunt de obicei absente, dar și probleme ale sistemului cardiovascular, tractului gastrointestinal, pielii și metabolismului. Prof. dr. med. Joachim Seitz, departamentul de Endocrinologie, Institutul Biochem, a prezentat două tipuri de boli ale malnutriției – Kwashiorkor și Marasmus, și diferențele dintre ele. Kwashiorkor apare la copiii cu vârsta între 6 luni și 3 ani, a căror dietă este deficitară în proteine, și se manifestă prin ficat gras mărit, edem, coaste puțin proeminente, apetit scăzut, letargie și putere musculară slabă. Marasmus apare des la copiii mai mici de un an, din cauza deficitului de proteine și calorii, și se manifestă prin: coaste foarte preminente, stare de alertă și iritabilitate, foame pronunțată, scădere severă a masei musculare. ”Copiii malnutriți nu mor din cauza lipsei de anumite substanțe, ci din cauza infecțiilor și bolilor asociate. Imunologia este foarte importantă în țările în curs de dezvoltare, unde o treime dintre copii sunt subnutriți”, a explicat prof. Seitz. 

 

Genetica și infecția cu HIV

Care este legătura dintre virusuri, boli neurologice, inflamație și imunologie? Prof. dr. Donato Zipeto, departamentul de Neuroștiințe al Universității din Verona, a vorbit despre infecția cu HIV-1, virusul care cauzează SIDA. Când o persoană este infectată cu HIV, apare o fază acută, după care sistemul imun controlează infecția, chiar și timp de câțiva ani. Între timp, sistemul imun este atacat și apar infecțiile oportunistice. Timpul care se scurge între infecțiile primare și instalarea SIDA este diferit, unii ajung mai repede la stadiul SIDA, alții mai greu, în decurs de câțiva ani, iar ”vinovat” ar fi factorul genetic, mai ales gena HLA-C. ”Infecția cu HIV-1 induce apariția de lanțuri libere HLA-C pe suprafața celulei. Absența HLA-C descrește infectivitatea virală a HIV-1. De asemenea, pacienții infectați cu HIV-1 cu alele HL-C instabile pot avea un răspuns imun mai slab contra infecției, ar putea produce virioni cu o capacitate de infectare mai mare și, în plus, ar putea suferi de boli neurocognitive din cauza neuroinflamației puternice”, a explicat prof. Zipeto.

  

Simpozioane

Soluții pentru afecțiunile musculare, articulare sau limfatice

Conf. dr. Patricia Cristodor a prezentat beneficiile unui dispozitiv medical utilizat în tratamentul sau prevenirea majorității afecțiunilor musculare, ale articulațiilor sau limfatice. ”Benzile kinesiologice sunt indicate mai ales în medicina sportivă pentru că ușurează durerea, susțin mușchiul, îndepărtează congestia limfatică, ajută la poziționarea corectă a mușchilor sau articulațiilor și accelerează vindecarea hematoamelor și contuziilor. Benzile se aplică cu elongație și tensiune maximă pe mijloc, pe zona aleasă apoi se încălzesc prin fricțiune cu mâna sau cu un dispozitiv special, pentru a le crește aderența pe piele”, a explicat conf dr. Patricia Cristodor, UMV ”Victor Babeș” Timișoara.

 

Boala venoasă cronică: reducerea simptomelor și tratamentul corect

Studiul Vein Direction, realizat de medicii de familie din România, a arătat că primii 40 pacienți care intră consecutiv în cabinetul lor sunt împărțiți în 3 grupuri aproximativ egale: grupul celor care sunt diagnosticați și care au tratament pentru boală venoasă cronică (BVC), grupul celor diagnosticați cu BVC în momentul vizitei și grupul celor care nu au primit diagnostic de BVC, dar au anumite senzații la nivelul picioarelor, care creează disconfort. Raporat la populația României, peste 1,8 miioane persoane au senzația de picioare grele/obosite. Această senzație poate fi combătută cu ajutorul unui dermatocosmetic, cu condiția ca acesta să se potrivească pielii și afecțiunii persoane respective. ”Cele 3 beneficii al unui dermatoscometic sunt acțiunea prelungită, efectul rapid și aplicarea ușoară. Contează și să fie potrivit pentru pielea sensibilă, mai ales pentru cea sensibilă la soare și să mențină o piele fină și sănătoasă. Cedraflon este rezultatul a 4 ani de cercetare, fiind o cremă cu efect imediat pe bază de lămâie de Corsica (ce are proprietăți antioxidante, de întinerire și revitalizante). Studiile au arătat că acest produs reduce senzația de picioare grele, obosite sau de picioare umflate”, a spus prof. dr. Daciana Brănișteanu.

În România, 7 din 10 persoane suferă de boala venoasă cronică, însă doar una din 4 se adresează medicului. BVC este o boală progresivă, inflamatorie, ce afectează marcant calitatea vieții. ”Managementul corect al pacientului cu BVC înseamnă un diagnostic active și precoce și un tratament eficient. Opțiunile de tratament recomandatre de ghidurile internaționale sunt: medicament venoactiv, scleroterapie, compresie, tratament venoactiv topic, tratament topic, tratament chirurgical. Detralex este un medicament venoactiv recomandat de ghidurile internaționale care previne evoluția bolii venoase cronice, reduce semnificativ simptomele deranjante (senzație de picioare grele, crampe musculare la nivelul gambelor, durere), edemul și disconfortul funcțional”, a explicat conf. dr. Daniel Boda.

 

Terapia durerii

Prevalența pacienților cu durere cronică non- oncologică este de 20% în Europa și de 26% în SUA. În oncologie, durerea apare în stadiile terminale la 70-90% dintre pacienți. Prevalența globală a durerii cronice este de 50- 70%. În 78% dintre cazuri, durerea reprezintă principalul motiv pentru care pacienții merg la urgență. La nivel global, durerea afectează sute de milioane de persoane, însă multe rămân netratare sau sunt tratate insuficient. ”Tratamentul corect al durerii acute poate preveni instalarea durerii cronice. Antiinflamatoarele rămân cea mai des folosită unealtă de combatere a durerii, însă terapiile adjuvante și complementare reprezintă o soluție pentru îmbunătățirea actului therapeutic. Terapia durerii presupune o specialitate complementară care beneficiază de o echipă medicală complex care poate aborda întreaga patologie cauzatoare de durere. Ar trebuie să existe doctori specializați în terapia durerii în fiecare spital, ar trebui să existe echipe multidisciplinare care să aibă reumatolog, internist, anestezist, farmacist, psiholog și psihiatru”, a susținut șef lucrări dr. Nicuța Manolache, Universitatea Dunărea de Jos, Galați.

 

Diagnosticul molecular al dermatomicozelor

Infecțiile fungice ale pielii, părului sau unghiilor (dermatomicoze) afectează aproximativ 25% din populația lumii (aproximativ 1,5 miliarde persoane). 50% dintre diagnosticele vizuale sunt greșite, pentru un diagnostic valid fiind esențială dovada patogenă. ”Problema este că, până în prezent, nu au existat standarde de diagnostic molecular. Acoperirea scăzută a agenților patogeni duce la un risc crescut de rezultate fals negative și la imposibilitatea de depistare a mucegaiurilor și ciupercilor. Rata mare de eșec în determinarea speciilor de agenți patogeni apare din cauza evaluării complicate și nestandardizate. Consecințele sunt: imposibilitatea instituirii unui tratament adecvat, risc crescut de recidivă sau terapii inutile”, a atras atenția dr. Markus Cavalar, șef secție Diagnosticare infecțioasă moleculară, Euroimmun Medizinische Labodiagnostika AG. În prezent, pe piață au apărut teste specializate pentru HPV, infecții cu transmitere sexuală și dermatomicoze. EUROArray HPV – screening inovativ pentru HPV- detectează complet și clasifică toate cele 30 de subtipuri relevante ale HPV anogenital, face distincția între tulpinile HPV cu risc înalt și cu risc scăzut, identifică cu precizie fiecare agent individual al unei infecții multiple, etc. EUROArray STI- determinarea infecțiilor cu transmitere sexuală-  detectează 11 agenți patogeni în același timp, depistează infecțiile asimptomatice sau pe cele cu simptome nedefinite, previne infertilitatea și avortul, etc.

 

Terapii biologice noi în dermatita atopică moderată spre severă

Pacienții cu dermatită atopică moderată spre severă, care nu au un control adecvat al bolii, se confruntă cu o calitate scăzută a vieții. Peste 90% resimt senzația de piele uscată și/sau solzoasă aproape în permanență, mai mult de jumtate se confruntă cu sângerări, iar leziunile pot fi asociate cu infecții grave ale pielii. În plus, dermatita atopică severă spre moderată necontrolată este însoțită de prurit are, în 61% dintre cazuri, devine de ”netolerat”, după cum au raportat pacienții. Impactul negativ asupra calității vieții acestor pacienți se manifestă prin probleme de somn, anxietate și despresie, toate conducând spre o perturbare a vieții profesionale și sociale. ”În dermatita atopică severă necontrolată/inadecvat controlată, pacienții au nevoie d eterapii sistemice, inclusiv imunosupresoare sistemice cu spectru larg și corticosteroizi orali. Cu toate acestea, la 3 din 5 pacienți tratamentul nu ajută în controlul bolii. Dupixent, prima terapie biologică pentru adulții cu dermatită atopică moderată spre severă, poate fi utilizat la pacienții care s ecalifică pentru terapie sistemică. Studiile au arătat că, după 16 săptămâni de tratament, s-au redus problemele de somn, simptomele de despresie și anxietate ale pacienților, crescând semnificativ calitatea vieții”, a  explicat conf. dr. Daniel Boda.

Cele mai citite

Ministrul belgian al Sănătății solicită UE să ia mai multe măsuri împotriva fumatului

UE are nevoie de mai multe inițiative pentru a combate consumul de tutun și pentru a crea un mediu sănătos axat pe prevenire, a...

Ministrul belgian al Sănătății solicită UE să ia mai multe măsuri împotriva fumatului

UE are nevoie de mai multe inițiative pentru a combate consumul de tutun și pentru a crea un mediu sănătos axat pe prevenire, a...

SUA „vor continua” să parașuteze ajutor umanitar în Gaza

Statele Unite(SUA) "vor continua" să paraşuteze ajutor umanitar în Fâşia Gaza, a afirmat marţi un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al...
Ultima oră
Pe aceeași temă