Într-un interviu pentru România Liberă, președintele Asociației, dr. Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergologie și imunologie clinică, enumeră principalele pericole ale alergiilor alimentare, în contexul în care în ultimii ani a crecut îngrijorător numărul acestora mai ales în rândul copiilor. Medicul spune că există însă o diferență statistică destul de mare între alergiile care doar sunt declarate și cele confirmate ulterior prin investigații alergologice.
RL: Care sunt cele mai comune tipuri de alergii alimentare și cum pot fi recunoscute?
Dr. Claudia Adriana Nicolae: Nu putem să nu aducem în discuție faptul că adeseori se fac confuzii și că este absolut necesar să se facă distincția între alergiile alimentare de tip imediat și cele tardive, precum și între alergii și intoleranțele alimentare. Dacă facem referire la cele mai comune alergii alimentare ale copiilor, putem aminti pe primul loc alergia la proteinele din laptele de vacă, urmată de alergia la ou, cerealele care conțin gluten, soia, arahide și nucifere. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sunt întâlnite mai frecvent alergiile la pește, fructe de mare, condimente și diverse fructe și legume. În Europa există 14 grupuri de alimente care sunt considerate a fi implicate în majoritatea alergiilor alimentare și în consecință sunt și legiferate, din decembrie 2014 fiind obligatoriu subliniate pe etichetele alimentelor dacă sunt folosite ca ingrediente în mâncarea preambalată sau gătită.
De la individ la individ, există semne și simptome caracteristice care pot să apară cu o anumită frecvență, în diferite combinații, în funcție de gravitatea reacției alergice. În 80-90% din cazuri sunt evidențiate înroșirea bruscă a pielii, pruritul (mâncărime), erupție urticariană, edeme localizate buze, limbă, pleoape etc., conjunctive înroșite, lăcrimare, mâncărime la nivelul buzelor, limbii, în„cerul gurii” și canalului auditiv extern, în palme, tălpi sau organe genitale. Când este afectat aparatul respirator, cam în 70% din cazurile de alergii alimentare, apare mâncărime și congestie nazală (nas înfundat), rinoree (nas curgător), strănuturi, prurit faringian, răgușeală, stridor (sunet ascutit scos in timpul inspirului) , tuse uscată, iritativă, respirație scurtă și rapidă, apăsare în piept, respirație șuierătoare/wheezing (bronhospasm), tuse profundă, sau stop respirator. În mai puțin de jumătate din situații apar dureri abdominale colicative, greață, vărsături, diaree, disconfort la nivelul gâtului cu senzație de “nod în gât”sau înghițit dificil, cu incontinență (pierdere spontană) pentru urină sau fecale. Cam cu aceeași frecvență este afectat și aparatul cardiovascular când apar dureri in piept, culoarea pielii palidă sau albăstruie (cianoză) puls slab sau rapid (tahicardie), palpitații, hipotensiune arterial (scăderea tensiunii arteriale), senzație de leșin, șoc, stop cardiac.
O atenție deosebită trebuie acordată copiilor mici cu alergii alimentare care pot comunica simptomele lor în moduri mai puțin obișnuite, dar care traduc și ele, chiar dacă într-un limbaj ”codificat”, disconfortul resimțit de aceștia! Semnele și simptomele pot deveni evidente în câteva minute sau până la 1-2 ore după ingestia alergenului și rareori la câteva ore după consumul alimentului respectiv. Simptomele precum dificultatea de respirație, răgușeala sau slăbiciunea, asociate cu schimbarea stării de spirit sau a vigilenței, ori progresia rapidă a simptomelor care implică o combinație a simptomelor din partea pielii și mucoaselor, cu cele din partea aparatului respirator, tractului gastrointestinal sau a celor cardiovasculare, semnalează o reacție alergică severă (anafilaxie) și necesită intervenție medicală imediată.
Cât de periculoase sunt aceste alergii la copii?
Severitatea reacțiilor la alergenii alimentari este dificil de prezis și variază în funcție de sensibilitatea specifică a copilului față de alimente, dar și de tipul și cantitatea de alergen la care este expus. Ingerarea unui alergen alimentar declanșează cele mai severe reacții, în timp ce inhalarea sau contactul cu pielea cu alergenii alimentari generează, în general, reacții mai ușoare. Gravitatea reacției declanșată de ingestia alimentelor poate fi, de asemenea, influențată de vârsta copilului, de rapiditatea cu care este absorbit alergenul (de exemplu, absorbția este mai rapidă dacă alimentele sunt luate pe stomacul gol sau ingerarea este asociată cu exercițiul fizic, mai ales la vârste mai mari, sau ingestia de alcool când vorbim despre adolescenți) și de condițiile asociate (sezon de polen) sau alți factori de sănătate coexistenți (infecții, tratamente medicamentoase) sau anumite stări fiziologice. De departe, cea mai severă reacție alergică este anafilaxia, prin urmare, toți copiii la care se suspectează contactul cu alergenul alimentar trebuie monitorizați îndeaproape și eventual tratați pentru simptomele precoce de anafilaxie.
Care sunt costurile unui diagnostic corect și ale unui tratament eficient, cu ce implicații?
Costurile necesare diagnosticării corecte sunt variabile la fiecare caz în parte, iar sumele alocate pentru susținerea acestora din sistemul public de sănătate se dovedesc adeseori insuficiente. Progresul obținut prin utilizarea unor metode moderne de diagnosticare la care avem acces, din fericire, și în România în ultimii ani a permis identificarea precisă și detaliată a sensibilizărilor alergice și a alergenilor care sunt și relevanți din punct de vedere clinic în alergiile alimentare. Impactul economic al alergiilor alimentare poate fi destul de greu de cuantificat. El rezultă direct din costurile necesare gestionarii alergiei însumând medicamente, alimente fără alergeni, spitalizări, asistența medicală specializată și vizitele regulate în ambulatoriu de specialitate.
17 milioane de victime
Potrivit estimărilor Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică, peste 17 milioane de europeni suferă de diverse alergii alimentare, iar dintre aceștia, aproximativ 3,5 milioane sunt copii și tineri. Aceleași date statistice arată că prevalența alergiilor alimentare la copii a crescut la 4-7%,
ceea ce înseamnă că, în medie, 1 din 20 de copii se confruntă cu o astfel de problemă în țările
europene.
Marele pericol: anafilaxia
Pericolul la care este supus copilul alergic este foarte mare, pentru că o astfel de reacție survine brusc, are un debut rapid și poate avea un deznodământ tragic. Nu toate reacțiile alergice la alimente care se pot dezvolta la un copil alergic au tabloul clinic și severitatea anafilaxiei. De fapt, cele mai multe reacții alergice la alimente sunt ușoare și se rezolvă fără probleme.( dr Claudia Adriana Nicolae, medic primar alergologie și imunologie clinică, președintele Asociației Române de Educație în Alergii)
