În ultimii ani zeci de persoane au fost infectate cu acest virus, în 2016 fiind înregistrate şi şase decese. Până acum, în sezonul 2018, au fost confirmate 23 de cazuri de infecţie, iar o persoană din Galaţi şi-a pierdut viaţa.
Potrivit ultimelor date ale Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, cele mai multe cazuri s-au înregistrat în judeţele Dolj şi Olt, prezenţa virusului fiind descoperită la persoane din alte opt judeţe şi din Bucureşti. Între timp, specialiştii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Buzău au trimis la Institutul “Victor Babeş” probe prelevate de la trei persoane care prezintă suspiciuni de infecţie cu virusul West Nile. Potrivit medicilor, în prezent nu există un vaccin sau un tratament antiviral specific.
Cazurile de meningite/meningo-encefalite cu virus West Nile depistate şi înregistrate în România sunt sporadice şi în prezent nu există riscul unei epidemii, se arată într-o informare a Ministerului Sănătăţii, care precizează că infecţia cu virusul West Nile nu se transmite de la om la om, ci doar prin înţepătură de ţânţar.
Potrivit sursei citate, „80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă în cazul în care identificaţi semnele şi simptomele de mai jos, specialiştii în sănătate publică vă recomandă să vă prezentaţi la cel mai apropiat cabinet medical: febră, durere de cap intensă, dureri musculare, vărsături, erupţii cutanate”.
Poate apărea sensibilitatea la lumină
În cazurile severe, complicate, care afectează cel mai frecvent persoanele peste 60 de ani cu afecţiuni cronice (cancer, diabet, hipertensiune, boală renală cronică), pot apărea şi alte simptome: rigiditate a gâtului, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică, slăbiciune musculară.
Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei mai multe măsuri de protecţie: evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, utilizarea substanţelor repelente de ţânţari, montarea de plase la ferestrele locuinţelor pentru a împiedica pătrunderea ţânţarilor, limitarea deplasărilor în zonele cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată (parcuri, păduri, ape stătătoare etc.), asigurarea măsurilor de desecare a băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, îndepărtarea recipientelor/obiectelor care favorizează acumularea apei şi a gunoiului menajer.
Restricţii la donarea de sânge
Donarea de sânge a fost restricţionată la Centrul Regional de Transfuzii Sangvine Iaşi pentru locuitorii din patru localităţi din judeţ, după ce în zonă au fost confirmate mai multe cazuri de infectare cu virusul West Nile. Potrivit reprezentanţilor Centrului, nu pot dona locuitorii din oraşul Paşcani şi comunele Probota, Plugari şi Movileni, pentru că, potrivit legislaţiei în vigoare, persoanele care provin din aceste zone nu sunt acceptate la donarea de sânge într-un interval de 28 de zile.
Patologie
Simptome alarmante
În perioada de incubaţie, de regulă pacienţii dezvoltă simptomele după 3-14 zile de la contractarea virusului (înţepătura ţânţarului). Medicii atrag atenţia că simptomele pot persista pe perioada mai multor săptămâni, iar efectele neurologice pot fi permanente. Astfel, organismul uman răspunde diferit în urma contractării virusului în ceea ce priveste simptomatologia, însă manifestările severe de boală (meningita sau encefalita) apar la aproximativ 1 din 150 de persoane infectate cu virusul West Nile:
febră puternică;
dureri de cap;
rigiditate la nivelul gâtului;
stupoare, insensibilitate, amuţire;
dezorientare;
comă;
tremor şi convulsii;
slăbiciune musculară;
pierderea vederii;
amorţeală şi paralizie.
Virusul a fost descoperit pentru prima dată în anul 1937 în Uganda, iar până la începutul acestui secol s-a extins şi în Asia, Orientul Mijlociu, America de Nord şi Europa.
