Şi asta în contextul în care nu trebuie uitat că aportul energetic la o masă tradiţională de Paşte poate ajunge până la 4.000–5.000 kcal. De regulă, după Paşte, „câştigul“ ponderal este de 1-3 kg. Aşadar, putem încerca să ne calculăm orientativ valorile nutritive importante pe care le consumăm în aceste zile, mai ales că tradiţionalele meniuri preparate cu această ocazie vor conţine din abundenţă carne de miel şi ouă.
Strategii alimentare
Divizarea meniului pe mese distanţate în timp la cel puţin o oră – trebuie dat stomacului un pic de timp să digere ce s-a consumat la masa anterioară, înainte de a veni cu o altă “avalanșă» şi astfel şi riscul indigestiei va fi diminuat.
Alegerea unor gustări uşoare: bucăţi de muşchi de pui sau curcan, brânză nesărată, fructe de mare.
Atenţie la mărimea porţiei – trebuie să se urmărească aromele şi calitatea alimentelor, şi nu obţinerea unui stomac plin.
Evitarea alimentelor grase şi prăjite, precum şi a sosurilor grele (chiar şi în salate) şi preferarea preparatelor pe bază de pui, curcan şi pește, dar şi a legumelor şi fructelor proaspete bogate în fibre (consumate disociat).
Limitarea alimentelor care favorizează indigestia: suc de portocale sau de roşii, condimentele în exces şi, în general, alimentele acide.
Mestecarea suficientă a alimentelor combate, de asemenea, tulburările gastrointestinale.
Apa trebuie consumată în pauzele dintre feluri, în cantităţi mici şi dese pentru a menţine sistemul digestiv activ şi pentru a se evita deshidratarea (care încetineşte metabolismul).
Evitarea băuturilor carbogazoase dulci în timpul mesei şi chiar după masă, pentru a limita balonarea.
Alcoolul – consumul acestuia necesită o atenţie sporită întrucât acesta creează o serie de probleme: creşte presiunea arterială a sângelui, creşte cantitatea de enzime hepatice necesare descompunerii acestuia, creşte activitatea sistemului nervos central şi favorizează apariţia tulburărilor gastro-intestinale. Vinul roşu este băutura sezonului şi trebuie consumat cât mai natural, fără aditivi (pentru a evita migrenele) şi, de asemenea, nu trebuie uitat că beneficiile sale scad cu creşterea cantităţii consumate.
Desert cu măsură – preparată cu brânză slabă de vaci, pasca aduce un aport de proteine, dar ingredientele asociate, făina şi zahărul, cresc cantitatea de carbohidraţi şi, implicit, valoarea calorică. Aceasta poate fi servită drept gustare alături de un iaurt cu grăsimi sub 2%. La fel stau lucrurile şi în privinţa tradiţionalului cozonac, care poate fi savurat ca o gustare.
Consult medical în caz de simptome alarmante
În funcţie de simptome şi starea generală de sănătate, dacă am mâncat prea mult sau s-a exagerat cu consumul de alcool, medicii spun că, în cazul simptomelor uşoare, putem folosi automedicaţia, dar dacă starea se agravează se recomandă apelarea serviciului de urgenţă 112, pentru un consult medical de specialitate. Persoanele cu patologie biliară şi pancreatică sunt cele mai expuse riscurilor medicale şi se recomandă ca pentru simptome uşoare (stare de greaţă, balonare, dureri uşoare de stomac) să fie folosită medicaţia antiacidă, antispastică, antivomitivă, precum şi un tratament colecistokinetic şi colagog. Fructele, precum ananas, lămâie, portocale, grepfruit, pot ajuta digestia, la fel ca şi ceaiurile de anason, sunătoare sau muşeţel.
Totodată, pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune, insuficienţă cardiacă, cardiopatii ischemice) li se recomandă să fie atenţi la excesul de sare şi grăsimi. Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică suspiciunea unui sindrom coronarian acut ce necesită prezentare urgentă la spital. În plus, cei cunoscuţi cu alergii alimentare vor avea grijă la produsele consumate, vor avea medicaţia de urgenţă şi se vor prezenta la spital în cazul erupţiilor pruriginoase asociate tulburărilor respiratorii. Apariţia simptomelor digestive precum greaţă, vărsături, dureri abdominale, tulburări de tranzit, a febrei sau frisoanelor sau a simptomelor cardiace ce includ dureri precordiale, palpitaţii, cefalee, vertij indică necesitatea unui consult medical de urgenţă.
Câte ouă putem consuma de Paște
Medicii spun că nu trebuie să ne facem griji, pentru că putem consuma un ou în fiecare zi, fără să se înregistreze o creştere a colesterolului din sânge. În plus, acest aliment are un conţinut bogat de nutrienţi vitali pentru buna funcţionare a organismului. De pildă, gălbenuşul conţine peste 20 de vitamine şi minerale, iar 40% din acesta este proteină. După perioada de restricţie din timpul postului, aceste produse aduc un aport de aminoacizi esenţiali şi pot fi consumate la micul dejun sau drept gustare, cu un muştar care nu conţine zahăr. Un studiu publicat în revista British Medical Journal relevă faptul că oul conţine foarte mulţi antioxidanţi ce reduc riscul de cancer şi împiedică apariţia bolilor de inimă. Însă multe persoane se tem de riscul creşterii colesterolului mai ales din cauza consumului de gălbenuş de ou. Specialiştii sugerează consumul de până la 7 ouă pe săptămână, care poate oferi protecție cardiovasculară. În schimb, persoanele cu diabet ar trebui să limiteze consumul zilnic de colesterol la maximum 200 mg/zi.
Precauţii speciale sunt recomandate persoanelor cu afecţiuni digestive, metabolice sau cardiace, care trebuie să respecte regimul igieno-dietetic (fără dulciuri, grăsimi şi sare) şi medicamentos.
Apa proaspătă şi fructele trebuie consumate între mesele bazate pe carne şi ouă pentru a uşura digestia şi absorbţia nutrienţilor.
Recuperare prin dietă şi mişcare
Aportul energetic la o masă tradiţională de Paşte poate ajunge până la 4.000–5.000 kcal. De regulă, după Paşte, “câştigul” ponderal este de 1-3 kg. După mesele copioase de sărbători, recuperarea ulterioară se poate face printr-o dietă ușoară, bogată în fructe, legume proaspete și multă apă, precum și plimbări în aer liber.
Oul, alimentul-minune
Cel mai consumat aliment în această perioadă, oul este un adevărat complex energetic natural care trebuie consumat totuşi cu măsură. Din analiza unui ou de mărime medie – 60 g, rezultă 33,4 g albuş şi 16,6 g gălbenuş, care au următoarea compoziţie: energie – 75 kcal, apă – 37,7 ml, proteine – 6,25 g, lipide – 5,01 g, carbohidrați – 0,61.
Mielul, animal-simbol
La proţap sau la cuptor, în borş sau în drob, carnea de miel este o prezenţă delicioasă a acestei perioade. Din punct de vedere nutritiv, carnea de miel este recomandată, întrucât ea conţine o cantitate mare de proteine, vitamine şi microelemente. Acest tip de carne, care se digeră mai greu, poate fi asortat cu legume de culoare verde, fie sub forma unei salate, fie preparate la cuptor, grătar sau fierte. Într-o porţie de 100 g de carne de miel ne sunt furnizate numeroase substanţe nutritive, care reprezintă doza zilnică recomandată unei persoane adulte sănătoase: energie – 260 kcal, vitamina B12 – 2,65 mg, vitamina B6 – 0,13 mg, vitamina B3 – 11,5 mg, vitamina B2 – 0,25 mg, vitamina B1 – 0,09 mg, zinc – 5,5 mg, fier – 2,12 mg, magneziu – 25 mg, acid folic – 20 mg, proteine – 26,37 g.
