9.1 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSănătatePericole de vară. Nu uitaţi trusa medicală de vacanţă!

Pericole de vară. Nu uitaţi trusa medicală de vacanţă!

Medicii ne sfătuiesc să avem grijă de noi şi de membrii familiei atunci când suntem în concediu, mai ales că ne aflăm în locuri necunoscute şi ne putem expune unor mici pericole medicale. Trusa medicală trebuie să conţină un minimum de materiale sanitare şi medicamente care se pot achiziţiona din orice farmacie fără reţetă. Este foarte importantă verificarea stocului de medicamente, data de expirare, doze suficiente pentru bolnavii cronici, precum şi instrucţiunile de depozitare a acestora.

Cele mai întâlnite probleme pentru adulţi şi copii când vine vorba despre vacanţa la mare sunt problemele digestive şi insolaţia, de aceea sunt recomandate medicamentele antibacteriene, antiemetice, antispastice, precum şi probiotice şi săruri de rehidratare. Pentru zilele de vacanţă petrecute la munte, febra musculară, căzăturile, entorsele, zgârieturile sunt inerente, aşa că este bine să aveţi la îndemână bandaje şi dezinfectante, antiinflamatoare şi antialgice. 

 

Înțepătura de albină poate fi mortală!

 

În concediu există riscul să fii inţepat de o albină sau de o viespe. În cazul persoanelor care au alergie la venin, în afara medicamentelor antihistaminice, este recomandată apelarea de urgenţă a serviciului 112 pentru tratamentul specific sau, în cazurile în care este posibil, să se facă autoinjectarea cu adrenalină pentru evitarea şocului anafilactic. Atunci când înţeapă, albinele îşi lasă acul şi glanda cu venin în pielea victimei. Prin urmare, prima măsură care se impune este extragerea, cu grijă, a acului insectei. În acest caz este recomandată folosirea unghiilor sau marginea netăioasă a unui cuţit (sau o carte de credit) printr-o mişcare de alunecare, paralel cu suprafaţa pielii. Este de evitat prinderea sau apucarea acului insectei cu degetele, pentru că acest lucru poate să determine o compresie pe glandele producătoare de venin ale albinei şi va înrăutăţi situaţia. După aceea, este indicată spălarea rapidă a zonei afectate de înţepătură cu apă şi săpun şi, ulterior, se poate folosi o pungă cu gheaţă înfăşurată într-un prosop, timp de câteva minute. 

Medicul specialist de medicină de urgenţă Tudor Ciuhodaru susţine că, în general, albinele nu atacă dacă nu sunt agresate, în schimb acestea devin agitate și pot ataca atunci când intră în contact cu mirosurile neplăcute sau cu culorile vii. În plus, aceste insecte nu tolerează mirosul de transpirație și alcool, dar sunt atrase de parfumurile florale. El precizează că o înţepătură de albină poate provoca trei tipuri de reacții:

– nici o reacție (la prima înțepătură, sunt necesare minimum două contacte ale organismului cu veninul pentru declanșarea reacției alergice sau este vorba despre un organism ,,imunizat” prin expunere repetată, așa cum se întâmplă la apicultori);

– reacție inflamatorie ușoară/moderată locală (strict în jurul înțepăturii) sau loco-regională (la distanță de locul înțepăturii, dar doar până la articulația situată deasupra sau dedesubtul locului respectiv), cu durată de maximum câteva zile;

– reacție sistemică (edem Quincke sau șoc anafilactic), cu apariție extrem de rapidă (de câteva minute) după înţepătură și evoluție potențial letală.

 

Primele măsuri în cazul mușcăturii de șarpe

Medicii atrag atenţia că orice muşcătură de la orice tip de şarpe trebuie considerată o urgenţă medicală, chiar dacă statisticile relevă că doar 2% din totalul plăgilor muşcate au un potential evolutiv sever. Şerpii veninoşi inoculează la locul muşcăturii substanţe cu actiune hemolitică şi hemoragică, astfel că, la aproximativ 24 de ore, pot să apară hemoragii de diverse tipuri, tahicardie, puls filiform, dispnee şi transpiraţii, greţuri, vărsături şi, în cele din urmă colaps, iar decesul survine la 3-4 zile de la inocularea veninului, prin hemoragii şi insuficienţă renală acută.

Dr. Ciuhodaru recomandă ca primă măsură apelarea serviciului de urgenţă 112, singurul tratament eficient fiind doza de antivenin. Până la sosirea echipajului medical se poate face toaletarea plăgii cu apă şi săpun, reducerea la maximum a efortului fizic şi aşezarea victimei în poziţia culcat, cu capul şi trunchiul puţin ridicate, astfel încât locul muşcăturii să fie sub nivelul inimii pentru a împiedica răspândirea veninului în fluxul sangvin. De asemenea, se impune scoaterea obiectelor ce pot accentua edemul.

Muşcătura de şarpe se identifică după urmele locale (forma dinţilor şarpelui), asociată uneori unor picături sero-sanguinolente, şi este asociată cu durere intensă şi edem perilesional (umflătură locală – n.r.), de culoare violacee, ce cuprinde o porţiune întinsă din membrul afectat. Există însă şi posibilitatea ca şerpii să muşte fără a introduce veninul în plagă şi în acest caz de „muşcătura albă” lipsesc fenomenele inflamatorii. Poate fi utilă marcarea marginii zonei tumefiate (umflate) la fiecare 15 minute, cu un stilou pentru a ajuta medicii să evalueze gradul de expunere la venin. Este important de ştiut că metoda aspirării veninului este ineficientă pentru că şarpele are colţii curbaţi, iar „buzunarul de venin” nu se află la locul muşcăturii. În plus, circa 20% din muşcăturile de şarpe sunt „uscate”, total lipsite de venin, aşa că orice incizie creează doar o plagă ce se poate infecta fără a avea vreun beneficiu medical real.

 

Atenţie la căpuşe!

Căpuşele pot fi luate de animalele de companie din vegetaţie, dar se pot ataşa foarte rapid de pielea unui om. Aceste insecte banale pot fi de un real pericol, prin prisma bolilor pe care o simplă înţepătură de căpuşă le poate genera. Specialiştii spun că, pentru a dezvolta boala Lyme, trebuie să fii înţepat de o căpuşă contaminată cu bacteria Borrelia. 

„Căpuşa are marele dezavantaj că, atunci când se ataşează pe tegument, pe piele, nu o simţi. Explicaţia este că, în timpul muşcăturii, ea transmite anumite substanţe şi sedează locul respectiv. O vezi după, ataşată pe piele. Este important să evităm zonele cu multă verdeaţă – acum ieşim în parc, ne ducem în păduri, ne plimbăm în zonele de agrement în aer liber –, iar cei mai expuşi sunt copiii. Căpuşa poate fi vizibilă în zona muşcăturii, este acea iritație cu centrul concentric, se înroşeşte şi este vizibilă cu ochiul liber“, explică dr. Mihaela Rodica Sava.

 „Este important să nu te apuci dintr-o dată să o dai la o parte. Această manevră trebuie făcută cu blândeţe de către o persoană experimentată. Nu este bine să fie îndoită sau răsucită căpuşa, pentru că există riscul de rupere parţială, iar resturile periculoase nu sunt îndepărtate din piele. Ca măsură de precauţie, se utilizează o pensetă cu vârful bont, se apucă integral căpuşa cât mai aproape de piele, se trage în ax, încet, până este scoasă în totalitate de la locul respectiv. Apoi pielea se spală cu apă şi săpun şi se folosesc soluţii dezinfectante.

Regula importantă este să nu o lăsăm să stea ataşată de piele mai mult de 36 de ore şi ideal ar fi ca manevra de extragere să fie făcută de un cadru medical. Se poate recomanda un tratament imediat cu antibiotice timp de 14 zile şi analize ulterioare, pentru a exclude orice risc. În general, oamenii muşcaţi de căpuşe acuză oboseală, dureri de cap, iar apoi apar durerile musculare şi durerile de articulaţii. Pericolul bolii Lyme apare dacă această căpuşă stă ataşată pe piele între 36 de ore şi 72 de ore“, explică medicul.  

 

Riscul de înec şi bolile de la piscină

Nu de puţine ori, scăldatul într-un loc comun cu alte persoane ne poate pune în pericol sănătatea, în condiţiile în care contactul cu apa contaminată cu resturi de fecale poate duce  rapid la boli gastrointestinale cu riscuri majore, dar şi la infecţii respiratorii sau în zona gâtului sau a urechilor.

Medicul Răzvan Ioan Traşcu atrage atenţia că trebuie să ne urmărim – atât pe noi înşine, dar în egală măsură şi copiii – pentru cele mai mici semne că ar fi ceva în neregulă. „Nu trebuie să mergem la scăldat decât în locuri amenajate şi preferabil însoţiţi. Cu siguranţă nu este o idee bună să înoţi, de exemplu, sub influenţa băuturilor alcoolice. Riscăm apoi accidente: săritul în apă, de exemplu, poate provoca rănirea celorlalţi – sau chiar a noastră.

Diferenţa mare dintre temperatura de afară şi temperatura apei poate provoca situaţii cel puţin neplăcute: nu trebuie niciodată să intrăm în apă, mai ales dacă aceasta este rece, când suntem înfierbântaţi – de exemplu, după o perioadă îndelungată de stat la plajă. Iar intrarea în apă este recomandabil să se facă lent, gradat, stropind cu apă mâinile, toracele şi faţa pentru a permite adaptarea organismului la temperatura apei. Nu este deloc neglijabil riscul de insolaţie, de aceea capul trebuie acoperit şi este utilă folosirea unei creme de protecţie solară”.

Specialistul avertizează totodată că „soluţiile de igienizare, dacă sunt în exces sau dacă suntem alergici, pot provoca iritaţii sau urticarii, iar în unele cazuri chiar intoxicaţii. Şi, nu în ultimul rând, nu trebuie neglijat faptul că apa poate reprezenta un rezervor de microorganisme (bacterii, virusuri, paraziţi sau ciuperci), deoarece un mediu umed şi cald favorizează înmulţirea acestora. Prin urmare, trebuie avută mare grijă întotdeauna, indiferent dacă ne referim la apa bazinului (ştrand/piscină), ape naturale (mare, lac natural, ape curgătoare) sau, mare atenţie, la duşurile publice care deservesc spaţiile amenajate pentru scăldat (putem include aici şi jacuzzi, saună etc.)”.  

 

Remedii naturale pentru înțepăturile de albină

Potrivit statisticilor, trei din patru adulţi nu ştiu cum să reacţioneze în cazul în care au fost înţepaţi de albine, iar medicii avertizează că faptul este îngrijorător mai ales în cazul persoanelor cu copii care pot intra în şoc anafilactic în urma înţepăturilor. Dacă observaţi anumite simptome cum ar fi respiraţia îngreunată sau ameţeli este bine să apelaţi serviciul de urgenţă 112. Pentru înţepăturile de insecte sunt utile şi remediile homeopate, precum Apis, Belladona şi Ledum.

Vaccinuri obligatorii pentru sejururi în ţări exotice

Pentru deplasările în anumite zone din Africa sau Asia este necesară imunizarea împotriva febrei tifoide, a holerei, a hepatitei A şi B, a tuberculozei, a rabiei şi a tetanosului. În cazul malariei se face tratament profilactic, aceasta fiind răspândită şi în America Centrală, America de Sud sau în Caraibe.

“Dintre parazitoze, cele mai frecvente pot fi cele date de Trichomonas (localizare genitală – secreţii urât mirositoare), Giardia (parazit intestinal, frecvent la copii), râie (scabie) şi pediculoză (păduchi) care sunt transmise prin folosirea în comun a prosoapelor insuficient igienizate”.(dr. Răzvan Traşcu, medic specialist medicină de familie – trascu.ro)

Părinţii sunt sfătuiţi să aibă grijă unde fac plajă şi cum se joacă cei mici la mare, având în vedere riscul ridicat de infectare cu diferite boli contagioase. Chiar dacă ştiţi să înotaţi foarte bine, aveţi grijă la curenţii marini şi la semnalele de avertizare transmise de salvamari. Dacă sunteţi la munte, nu vă abateţi de la traseele marcate şi faceţi drumeţii montane cu echipament corespunzător.

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Antony Blinken va fi primit săptămâna viitoare de președintele Emmanuel Macron

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, va merge săptămâna viitoare în Franţa unde se va întâlni cu preşedintele Emmanuel Macron pentru a discuta în special...

România ajută Republica Moldova să intre în UE dar Ciolacu are o propunere directă. “Avem o variantă și mai scurtă de a fi în...

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a declarat că populația Republicii Moldova dorește să trăiască într-un stat care să-i ofere prosperitate și siguranță,...

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale modifică legislația din domeniul asistenței sociale

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță modificarea a șase acte normative din domeniul asistenței sociale. Schimbările au fost aprobate de deputați. Acestea vor aduce...
Ultima oră
Pe aceeași temă