Emmanuelle Charpentier, care este de origine franceză, și americanca Jennifer Doudna împart premiul de 868.882 GBP pentru dezvoltarea instrumentului CRISPR / Cas9 care editează cu precizie ADN-ul animalelor, plantelor și microorganismelor.
„Capacitatea de a tăia ADN-ul acolo unde vrei a revoluționat științele vieții”, a declarat Pernilla Wittung Stafshede de la Academia Suedeză de Științe la o ceremonie de premiere.
Charpentier, în vârstă de 51 de ani, și Doudna, în vârstă de 56 de ani, devin a șasea și a șaptea femeie care au câștigat un Nobel pentru chimie, alăturându-se lui Marie Curie, care a câștigat în 1911, și mai recent, Frances Arnold, în 2018.
Este pentru prima dată din 1964, când britanica Dorothy Crowfoot Hodgkin a câștigat singură premiul, când niciun bărbat nu este printre câștigătorii premiului de chimie.
Charpentier, de la Institutul Max Planck pentru Știința Agenților Patogeni din Berlin, a declarat că este „foarte emoționantă” după ce a primit telefonul de la Stockholm cu anunțul.
„Când se întâmplă, ești foarte surprins și simți că nu este real”, a spus ea. „Dar, evident, este real, așa că trebuie să mă obișnuiesc cu premiul acum.”
Doudna folosește deja CRISPR în lupta împotriva coronavirusului în calitate de cofondator al startupului biotehnologic Mammoth, care s-a alăturat GlaxoSmithKline pentru a dezvolta un test pentru detectarea infecției Covid-19.
„Ceea ce a început ca un proiect de descoperire fundamentală, condus de curiozitate, a devenit acum strategia de descoperire folosită de nenumărați cercetători care lucrează pentru a ajuta la îmbunătățirea condiției umane”, a spus Doudna într-un comunicat emis de Berkeley.
DOMENIU CONTROVERSAT
Timpul de la descoperire până la premiu a durat mai puțin de un deceniu – o perioadă relativ scurtă conform standardelor Nobel.
Și, deși CRISPR a primit încurajări pentru a câștiga premiul Chimiei, a existat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la faptul că tehnologia ar putea fi utilizată în mod abuziv, de exemplu pentru a crea „bebeluși de designer” la comandă.
„Puterea enormă a acestei tehnologii înseamnă că trebuie să o folosim cu mare atenție”, a declarat Claes Gustafsson, președintele Comitetului Nobel pentru chimie.
„Dar este la fel de clar că aceasta este o tehnologie, o metodă care va oferi omenirii mari oportunități.”
CRISPR este un domeniu aglomerat, cu revendicări concurente asupra descoperirii și care declanșează o dispută privind brevetele între câștigătorii premiului și o echipă condusă de Feng Zhang de la Broad Institute of MIT și Harvard.
Comisia de premiere nu a transmis dacă a luat în considerare alți concurenți.
BACTERIILE ANTICE
Descoperirea lui Charpentier a survenit unui studiu al bacteriilor antice, Streptococcus pyogenes, când s-a descoperit că o moleculă necunoscută anterior făcea parte din sistemul său imunitar și era capabilă să „scindeze” ADN-ul.
Ea și-a publicat concluziile în 2011 și, în acel an, și-a unit forțele cu biochimistul Doudna, de la Universitatea din California, Berkeley, pentru a recrea foarfecele genetic al bacteriei într-o eprubetă și simplificarea compoziției moleculare pentru a fi mai ușor de utilizat.
Duo-ul și-a publicat concluziile în iunie 2012, cu șapte luni înaintea grupului Broad Institute, care, cu toate acestea, a depus cu succes o serie de cereri de brevete americane și a susținut că tehnologia sa de editare genică este mai bună.
ADN-ul este un șir cu până la 6 miliarde de instrucțiuni codate care îi spun unei celule ce trebuie să facă. Frumusețea CRISPR / Cas9 este că nu numai că poate rupe ADN-ul la locul potrivit, ci și să repare îmbinarea, astfel încât erorile să nu se strecoare.
Astăzi CRISPR / Cas9 este un instrument obișnuit în laboratoarele de biochimie și biologie moleculară – utilizat în tratamentul plantelor și pentru a dezvolta noi tratamente ale bolilor ereditare, cum ar fi anemia falciformă.
„Acum putem edita cu ușurință genomurile după dorință, ceva care înainte era greu, chiar imposibil”, a spus Wittung Stafshede.
Chimia este al treilea Nobel anunțat în fiecare an și îl urmează pe cele pentru medicină și fizică de la începutul acestei săptămâni.
Premiile pentru știință, literatură și pace au fost create și finanțate în voința inventatorului dinamitei și omului de afaceri suedez Alfred Nobel și au fost acordate începând cu 1901, iar premiul pentru economie a fost adăugat ulterior.
