Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Probleme grave la cel mai mare spital din București

Probleme grave la cel mai mare spital din București

Directoarea Spitalului Universitar de Urgenţă din București, Adriana Nica, a declarat că, în perioada 1 ianuarie-1 august 2018, în unitatea pe care o conduce au fost raportate peste 570 de infecții nosocomiale, la aproape 30.000 de bolnavi tratați.

Elena Marinescu 0 comentarii

„Există un departament special la nivelul Spitalului Universitar, cu specialiști în epidemiologie, care fac controale permanent, conform unui plan zilnic, săptămânal, lunar, trimestrial, pentru a identifica zonele cu risc și pentru a lua măsuri să limităm răspândirea unor bacterii, dacă acestea se constată că sunt prezente într-un anumit loc”, a declarat Adriana Nica, managerul SUUB, în contextul în care în luna august s-a descoperit o bacterie într-un filtru la o sală de operație. “Era o bacterie care a fost identificată pe un filtru, dintr-un spălător, dintr-o sală de operație dedicată operațiilor cronice. A fost perioada dedicată zilelor libere, începând cu 15 august, iar când se presupunea că trebuie să înceapă activitatea în sala respectivă s-au recoltat probe, așa se face de fiecare dată. S-a identificat bacteria, s-a luat măsura închiderii acelei săli, tocmai pentru a nu răspândi bacteria și nu s-a operat timp de o săptămână”, mai susține Nica.

Potrivit șefei SUUB, bacteriile există în toate spitalele mari din lume, sugerând faptul că infecțiile nosocomiale sunt inevitabile. „Bacteriile există. Un pacient aflat într-o stare critică, la terapie intensivă, necesită intubație și ventilație mecanică, în toate cărțile de terapie intensivă scrie că în 48 de ore apare pneumonia asociată ventilației mecanice. Da, este considerată o infecție nosocomială, dar este un rău care apare, însă trebuie să salvăm viața bolnavului și preferăm să-l ținem intubat și să facem profilaxie pentru respectivele bacterii, care știm cu precădere că pot ajunge să determine o pneumonie, și să salvăm bolnavul”, a mai precizat Nica.

Directoarea Spitalului Universitar a pezentat și un raport al infecțiilor asociate actului medical (infecțiile nosocomiale) depistate în această unitate medicală. „Până la 1 august 2018, de la 1 ianuarie 2018, au fost raportate peste 570 de infecții asociate actului medical, din aproape 30.000 de bolnavi tratați”, a mai declarat Adriana Nica.

 

Fără dezinfectanți în cabinete

 

După ce în urma unui control la Spitalul Universitar din Bucureşti s-a constatat faptul că în anumite cabinete din Ambulatoriu nu se foloseau soluţii de dezinfectare a instrumentarului, directoarea spitalului a precizat că de vină pentru această situaţie sunt şefele de la cele două cabinete, care nu au cerut din depozit soluţiile necesare. „Au fost sancţionaţi cei care aveau responsabilitatea de a aproviziona acele cabinete cu dezinfectanţi. Nu vorbim de secţii, ci de două cabinete din Ambulatoriul spitalului, respectiv Medicina muncii şi Psihiatrie. Spitalul era aprovizionat cu dezinfectanţi, iar toate cabinetele aveau în dotare aceste soluţii şi le foloseau. Două cabinete nu aveau, pentru că nu s-au gospodărit, deşi dezinfectanţii erau prezenţi la nivelul spitalului”, a explicat Adriana Nica.

Aceasta a mai declarat că, în momentul în care conducerea spitalului efectuează controale în diferite cabinete din Ambulatoriu, angajaţii de acolo s-ar anunţa între ei, astfel încât lucrurile să fie în ordine atunci când are loc controlul. „Directorul de îngrijiri împreună cu directorul medical merg aproape zilnic şi controlează. Dar ştiţi cum este, când se află că intră în Ambulatoriu, deja toată lumea se anunţă. Noi sperăm că nu trebuie să folosim aceşti dezinfectanţi doar că se anunţă, ci trebuie să-i folosim conform protocoalelor şi procedurilor, pentru că toţi angajaţii sunt instruiţi în acest sens şi semnează că au luat la cunoştinţă”, a mai precizat Nica, potrivit Mediafax. În ceea ce priveşte sancţiunile împotriva celor două asistente din Ambulatoriu, care nu s-ar fi aprovizionat cu dezinfectanţi, DSP le-a amendat cu câte 500 de lei, iar spitalul le va sancţiona disciplinar, „în funcţie de faptele de care sunt acuzate şi sunt responsabile”. De asemenea, cei care se fac responsabili de faptul că nu au folosit dezinfectanţi „şi au pus viaţa pacienţilor în pericol vor răspunde chiar penal, dacă este nevoie”, a mai spus Nica.

 

Infecțiile intraspitalicești s-au dublat în ultimii 12 ani

 

Conform unui document al Institutului Naţional de Sănătate Publică, numărul infecţiilor dobândite de pacienţi în spitale aproape s-a dublat în ultimii 12 ani, ajungând, de la 10.827 în 2005, la 19.607 în 2017. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la infecţiile digestive, numărul lor crescând de la 949 (în 2005) la 8.019 în 2017. Cazurile de septicemie au crescut şi ele de până la şase ori, de la 246 (în 2005) la 1.304 în 2017. Şi infecţiile urinare s-au dublat, de la 1.233 de cazuri în 2005 la 2.568 de cazuri în 2017. Institutul arată că infrastructura spitalicească învechită îngreunează de multe ori controlul infecţiilor, fiind multe clădiri de spital care nu permit instituirea unor circuite intraspitaliceşti conforme standardelor de calitate. „Identificarea, analiza, controlul şi monitorizarea riscului infecţios intraspitalicesc la nivelul furnizorilor de servicii de sănătate înregistrează încă deficienţe semnificative. Raportarea infecţiilor asociate asistenţei medicale sau incidentelor  accidentelor cu risc infecţios ocupaţional este deficitară. Măsurile de restrângere a autoadministrării şi abuzului de antibiotice sunt insuficient promovate şi investigate, iar supravegherea/monitorizarea fenomenului de rezistenţă la antibiotice este de mult timp suboptimală”, se menționează în document.  

 

Sancțiuni

În 2016 au fost înregistrate cele mai multe infecţii nosocomiale din ultimii șapte ani – 12.316, numărul total al acestora în perioada 2010-2015 depăşind cifra de 57.000. Cele mai multe infecţii nosocomiale au fost înregistrate în Bucureşti - peste 12.000 de infecţii, topul fiind completat de judeţele Iaşi - peste 9.000 de infecţii - şi Cluj, cu peste 7.000 de infecţii. Ministerul Sănătăţii a verificat 367 de unităţi sanitare şi a aplicat 626 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 369 de amenzi în valoare totală de 340.900 lei, trei decizii de suspendare a activităţii şi 254 de avertismente.

 

Peste 25% dintre infecţiile nosocomiale pot fi prevenite printr-o igienă riguroasă. Germenii cei mai comuni care duc la apariţia acestor infecţii sunt: Stafilococul Auriu, Clostridium Difficile, Enterobacteria, Enterococul (bacterie rezistentă la antibiotice).

 

Comentarii

loading...