Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Programul naţional de transplant de cornee, sub aşteptări în 2018

Programul naţional de transplant de cornee, sub aşteptări în 2018

În cadrul Programului Naţional de Transplant de cornee, derulat pe parcursul anului 2018, la nivelul Spitalului Militar Central din Bucureşti s-au efectuat doar 30 de intervenţii chirurgicale de transplant de cornee, cu aproape 25% mai puţin faţă de 2017.

Elena Marinescu 0 comentarii

Materialul biologic a fost prelevat, în spitalele din Bucureşti şi din ţară, de la un număr de 17 donatori, aflaţi în moarte cerebrală, se menţionează într-un comunicat de presă. Dr. Laura Macovei, medic primar oftalmolog, coordonatorulul Programului Naţional de Transplant de cornee, derulat de către SUUMC, precizează că numărul scăzut al intervenţiilor chirurgicale efectuate în 2018, comparativ cu cele realizate în anii anteriori, se încadrează în contextul scăderii semnificative a numărului donatorilor din România.

„Din păcate, timpul de aşteptare în vederea realizării intervenţiei chirurgicale nu mai poate fi anticipat, dat fiind scăderea neaşteptată şi semnificativă a numărului de donatori, situaţie care nu pare a se ameliora în viitorul apropiat. Grefele au fost prelevate de la spitale aflate în Programul Naţional de Transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană. Cei mai mulţi donatori  provin de la spitalele din capitală (6) şi de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea (6), restul grefelor fiind furnizate de Spitalele Judeţene de Urgenţă din Baia Mare, Deva, Bihor şi Cluj. Patologiile oculare, cele mai frecvente, pentru care s-au efectuat aceste intervenţii chirurgicale au fost: afectiuni ale corneii de etiologie infecţioasă (8) şi în cazurile diagnosticate cu keratopatie edematoasă (6 cazuri). Alte afecţiuni tratate sunt: rejetul cornean, distrofiile corneene, leucoame corneene de diferite cauze şi keratoconusul”.

 

O procedură chirurgicală care poate reda vederea

Transplantul de cornee înseamnă înlocuirea corneii bolnave a pacientului cu o cornee sănătoasă, prelevată de la un cadavru, în anumite condiţii, în bănci de cornee specializate. Acesta poate fi făcut din primele zile de viaţă ale pacientului, dacă este nevoie, şi până când acesta ajunge în jurul vârstei de 90 de ani. În România nu există o bancă de cornee, majoritatea transplanturilor fiind făcute cu material din import. Din 2002-2004, o dată cu apariţia legii ce nu separă organele de ţesuturi, medicii nu mai au voie să recolteze decât de la pacienţii în moarte clinică, moarte cerebrală, cu acordul explicit al aparţinătorilor de gradul I.

Persoanei care va suporta intervenţia chirurgicală de transplant de cornee i se va face în ambulator anestezie locală sau generală, în funcţie de vârstă, starea generală de sănătate sau nivelul de afectare al ochiului. Specialiştii spun că există mai multe tipuri de intervenţii chirurgicale prin care se poate face transplantul de cornee, cea mai des practicată fiind keratoplastia, care implică eliminarea în totalitate a corneii opacifiate. Medicul va decupa partea centrală a corneii bolnave, iar corneea donatorului va fi plasată în locul acesteia, fiind suturată cu fire care vor rămâne în interiorul ochiului până când ochiul va fi vindecat. Dupa intervenţia chirurgicală, medicul oftalmolog va recomanda utilizarea de picături cu antibiotice pentru a se asigura că nu va interveni nici o infecţie la nivelul ochiului operat. De asemenea, tratamentul după grefă include şi terapie antiinflamatoare, iar controalele medicale trebuie să fie periodice. Transplanturile de cornee sunt considerate sigure, însă pot să apară complicaţii care ar putea include infecţii oculare, cataractă, glaucom, inflamaţie sau respingerea corneii transplantate, la aproape 20% din cazuri. Corneea este o lentilă de mare performanţă, fiind acea parte a ochiului aflată în contact cu mediul înconjurător.   

 

RISCURI

Semne şi simptome ale respingerii transplantului de cornee

În unele cazuri, sistemul imunitar al organismului poate ataca în mod greşit corneea transplantată. De aceea, se recomandă un consult medical de urgenţă la oricare din următoarele manifestări:

- pierderea vederii

- durere

- roşeaţă

- sensibilitate la lumină.

La fiecare 10 persoane care suportă un transplant de cornee, doi oameni ar putea experimenta respingerea corneii transplantate.

 

Pe 15 noiembrie 1965, în cadrul Spitalului Militar Central a fost înfiinţată prima secţie de transplant de cornee din România, având o capacitate de spitalizare de 28 de paturi.

 

Primul transplant cu un implant artificial de cornee a avut loc în România în ianaurie 2010, la Oradea, la un bolnav în vârstă de 51 de ani.

Comentarii

loading...