România lucrează la un plan naţional pentru limitarea rezistenţei la antimicrobiene şi a efectelor infecţiilor asociate actului medical, care ar putea fi gata într-un an de zile.
Anunţul a fost făcut în cadrul conferinţei de ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea: “Anul trecut, printr-o hotărâre de Guvern a fost înfiinţat acel Comitet interministerial care va elabora strategia pentru combaterea rezistenţei la antimicrobiene, comitet interministerial care cuprinde specialişti din mai multe ministere. România lucrează la acest plan naţional de acţiune în cadrul acestui Comitet interministerial. Planul va cuprinde direcţii care vor duce la limitarea rezistenţei la antimicrobiene şi limitarea efectelor infecţiilor asociate actului medical”, a declarat ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, la conferinţa “Următorii paşi pentru a face UE o regiune de bune practici în combaterea rezistenţei antimicrobiene”.
Ea a menţionat că planul va fi creat cu ajutorul experţilor de la Comisia Europeană, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC): “În momentul în care se face un astfel de Comitet care va elabora strategia şi planul naţional ai nevoie de expertiza celor care ştiu mai bine – ECDC şi OMS. De aceea, am ales să colaborez cu aceste entităţi pentru a avea un cadru pentru a face acest plan naţional corespunzător şi adaptat nevoilor României. Anul trecut am avut o rată dublă a infecţiilor asociate actului medical tocmai pentru că am început să le raportăm, nu pentru că nu ar fi fost. În 2016 şi 2017 nivelul era foarte mic. Cred că primul pas mare a fost făcut în 2018, când deja suntem la nivelul Germaniei cu nivelul infecţiilor”, a spus Pintea.
Controale în spitale
Ministrul a precizat că primul pas va fi acela de a obliga spitalele să aibă zonă de microbiologie în laborator pentru depistarea infecţiilor. “Noi sperăm că în maxim un an de zile va fi gata planul naţional. Facem în fiecare zi acţiuni care să ne conducă la limitarea rezistenţei la antimicrobiene şi limitarea infecţiilor actului medical. Primul pas pe care îl vom face va fi acela de a obliga fiecare spital să aibă zonă de microbiologie în laborator, astfel încât să putem depista activ aceste infecţii, apoi utilizarea testelor rapide pentru a putea merge cu tratamentul ţintit pentru pacienţii infectaţi şi alte lucruri pe care le veţi vedea, cuprinse într-un ordin de ministru care va apărea mai repede de un an de zile”, a explicat Pintea. Potrivit acesteia, igiena mâinilor este una dintre principalele măsuri pentru limitarea infecţiilor asociate actului medical: “Ministerul Sănătăţii, de anul trecut, a modificat protocoalele legate de igiena mâinilor. De asemenea, DSP-urile verifică respectarea acestor reguli în spitale la fiecare control punctual sau de fond, dar nu este suficient. Va trebui împreună cu media să facem campanii de promovare a spălatului pe mâini”.
Decalaje între statele UE
La eveniment au participat demnitari, precum și experți din domeniul sănătății umane, veterinare și în domeniul mediului din statele membre. Prezentă la dezbateri, Sorina Pintea, ministrul Sănătății a afirmat că: “Multe infecții produse de bacteriile multirezistente pot deveni amenințări la adresa vieții. Opinia OMS este ca RAM reprezintă unul dintre primele 10 riscuri globale la adresa sănătății in 2019 si in anii ce urmează. Este timpul sa acționăm acum, deoarece perioada optima de intervenție se scurge cu repeziciune. Fără masuri imediate, comune sectoarelor uman, animal si de mediu, tot mai multe infecții vor afecta viaţa pacienților, dar si sistemele de sănătate şi economiile în Europa şi la nivel global. Reafirmând hotărârea de a combate Rezistenţa la Antimicrobiene (RAM) cu eforturi continue la nivel politic înalt Comunitar, subliniind nevoia critica de a accelera dezvoltarea si implementarea Planurilor Naționale de Acțiune în Statele Membre în cadrul conceptului One Health, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene sprijină cu tărie realizările obținute in mandatele anterioare de alte state. Președințiile succesive ale UE au ales sa se focalizeze asupra subiectului politicii referitoare la RAM pentru a maximiza impactul fata de o tema atat de importantă.”
Ministerul Sănătăţii precizează într-un comunicat primit de România Liberă că este nevoie de rezolvarea decalajelor dintre statele membre UE în ce priveşte legislația și procedurile din acest domeniu, fiind necesară consolidarea abordării “One Health”, care să includă, alături de componentele de sănătate umană, animală şi de mediu, aspectele financiare și educaționale necesare realizării obiectivelor din Planurile Naționale de Acțiune. Totodată, specialiștii și oficialii prezenți la București au subliniat că, pentru viitor, este nevoie de susținerea cercetării pentru găsirea de alternative noi în domeniul terapiei antimicrobiene și implementarea măsurilor naționale de reducere a RAM în sectorul animal și alimentar, precum și monitorizarea mediului în vederea evaluării răspândirii RAM.
Îmbunătățirea comunicării și coordonarea acțiunilor SM în problemele specifice RAM, notificarea în timp util și schimbul de informații pentru a preveni răspândirea RAM, răspuns coordonat pentru a aborda ameninţarea RAM, screening-ul și măsurile preventive în spitale pentru pacienții “cu risc crescut”, sunt câteva dintre concluziile Conferinței. “Rezistența la antimicrobiene și infecțiile asociate asistentei medicale reprezintă o temă de interes deosebit pentru statele membre, în condițiile în care, în Europa se înregistrează o creștere a rezistenței la antimicrobiene datorată utilizării iraționale a substanțelor antibiotice. Aceasta este una dintre temele principale ale României în acest domeniu, pe durata Președinției la Consiliul Uniunii Europene”, informează MS.
