Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Riscurile consumului de sucuri acidulate pe timpul verii

Riscurile consumului de sucuri acidulate pe timpul verii

Consumul de băuturi răcoritoare, cu conținut de zahăr și cofeină, în timp ce se exercită efort fizic în condiții de temperatură ridicată, poate fi asociat cu un risc crescut de boli renale.

Elena Marinescu 0 comentarii

Este avertismentul lansat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Buffalo, New York, care a studiat adulții sănătoși într-un mediu de laborator ce imita condițiile de muncă pe un teren agricol într-o zi caniculară (peste 35 de grade Celsius). Potrivit cercetărilor publicate în revista de specialitate "American Journal of Physiology-Regulatory, Integrative and Comparative Physiology", voluntarii au finalizat un ciclu de o oră de exerciții, care a constat într-un antrenament pe banda de alergare de 30 de minute, urmat de trei reprize de câte cinci minute de activități diferite –  de ridicare, mânuire și lovire cu un baros. După 45 de minute de antrenament, voluntarii s-au odihnit timp de 15 minute în aceeași cameră în timp ce beau aproximativ 500 ml de lichid: unii băuturi răcoritoare cu conținut ridicat de fructoză sau de cofeină, alții apă.

 

După pauză, au repetat ciclul încă de trei ori pentru un total de patru ore. Înainte de a părăsi laboratorul, voluntarilor li s-au dat mai multe băuturi din cele alocate inițial pentru a le bea înainte de a consuma alte fluide. Volumul a fost de 1 litru sau un volum egal cu 115% din greutatea corporală pierdută prin transpirație, dacă această cantitate era mai mare. Cercetătorii au măsurat temperatura corporală a  participanților la test, ritmul cardiac, tensiunea arterială, greutatea corporală și markeri ai leziunilor renale înainte, imediat după și apoi după 24 de ore după fiecare încercare. Toți voluntarii au participat atât la studiile cu băuturi răcoritoare, cât și la studiile de apă separate de cel puțin șapte zile.

Echipa de specialişti a descoperit niveluri mai ridicate de creatinină în sânge și o rată scăzută de filtrare glomerulară – markeri pentru leziuni renale – după testul cu  băuturi răcoritoare. Aceste schimbări nu au apărut atunci când participanții au băut apă. În plus, concentrațiile plasmatice ale vasopresinei din sânge, un hormon anti-diuretic care ridică tensiunea arterială, au fost mai mari în timpul și după testului cu băuturi răcoritoare. Consumul de băuturi răcoritoare în timpul și după exercitarea de efort fizic în căldura nu ne rehidratează, au explicat cercetătorii.

 

Băuturile carbogazoase, cofeinizate, sunt non-alcoolice, fiind preparate din apă, cafeină, un agent aromatizat, zahăr sau îndulcitori artificiali. Oamenii de ştiinţă susţin că acestea au cel puţin 15 efecte toxice pentru organism:

1. Lipsa proprietăţilor nutritive

În aceste băuturi nu există componente nutritive (vitamine sau minerale), marea majoritatea fiind preparate din apă filtrată şi zaharuri rafinate.

2. Creşterea în greutate şi obezitate

Consumul zilnic a 330 ml băuturi carbogazoase se traduce prin creşterea în greutate cu 500 g într-o singură lună. Potrivit studiilor, după fiecare pahar consumat riscul de obezitate creşte de 1,6 ori.

3. Apariţia diabetului zaharat

Diabetul este o consecinţă a creşterii în greutate şi a obezităţii, deoarece produsele care favorizează surplusul de kilograme cresc riscul apariţiei diabetului zaharat, afectând capacitatea organismului de a procesa zahărul.

4. Scăderea densităţii osoase

Potrivit specialiştilor, aciditatea din aceste băuturi scade densitatea osoasă şi promovează pierderea calciului din organism, astfel, riscul de osteoporoza creşte alarmant. Consumul ridicat de sodiu în rândul copiilor reprezintă un factor de risc pentru calcifierea normală a oaselor.

5. Carii dentare

Potrivit oamenilor de ştiinţă, băuturile carbogazoase sunt responsabile de dublarea sau triplarea incidenţei cariilor dentare, deoarece acestea atacă şi dizolvă smalţul dinţilor. Acidul din băuturi face mai mult rău danturii decât zahărul solid conţinut de bomboane!

6. Bolil renale

Cercetătorii au demonstrat că prin consumul unei cantităţi ridicate de băuturi carbogazoase riscul dezvoltării litiazei renale este foarte ridicat din cauza acidităţii acestor produse şi a dezechilibrelor minerale radicale.

7. Hipertensiune arterială

Ingestia unei cantităţi ridicate de fructoză, care se găseşte în special în băuturile răcoritoare, determină creşterea presiunii sanguine.

8. Arsuri stomacale

Băuturile carbogazoase reprezintă principalul factor de risc în cazul arsurilor stomacale şi a hipersecreţiei gastrice.

9. Sindromul metabolic

Băuturile carbogazoase reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea sindromului metabolic, care se manifesta prin: hipertensiune arterială, obezitate, hipercolesterolemie şi rezistenţă la insulină.

10. Afecţiuni hepatice

Există dovezi ştiinţifice potrivit cărora consumul frecvent de băuturi răcoritoare creşte riscul pentru ciroză hepatică, asemanator consumului de alcool.

11. Alte afecţiuni ale sistemului digestiv

Indiferent de compania producătoare, băuturile carbogazoase au un PH acid de 2.51, adică aproximativ acelaşi ca şi oţetul, dar conţinutul de zahăr maschează nivelul ridicat al acidităţii. Comparativ, PH-ul apei este 7. Din întregul sistem digestiv (de la gură până la rect),  numai stomacul rezistă într-un mediu acid cu pH-ul 2.0. Acidul fosforic din băuturile carbogazoase concurează cu acidul clorhidric din stomac, afectând funcţiile acestuia. În consecinţă, alimentele rămân nedigerate şi apar probleme precum: indigestia, gaze intestinale, balonarea.

12. Deshidratare

Băuturile carbogazoase au proprietăţi asemănătoare diureticelor, conducând la deshidratarea organismului, în condiţiile în care cafeina este un diuretic care determina creşterea volumului de urină. De asemenea, nivelul ridicat de zahăr determină retenţia apei în organism deoarece rinichii urmăresc eliminarea excesului de zahăr din sânge. Astfel, atunci când veţi consuma un pahar cu suc carbogazos pentru a vă potoli setea, veţi constata că efectul va fi contrar!

13. Conţinut ridicat de cafeină

Dozele ridicate de cafeină pot provoca o serie de neplăceri: iritabilitate, hipertensiune arterială, insomnie, afecţiuni ale sistemului digestiv, aritmii etc.

14. Toxine - aspartamul

Substanţa toxică din băuturile carbogazoase este un îndulcitor artificial numit aspartam, care este produs din trei substanţe chimice: acid aspartic, fenilalanină şi metanol. Cu toate că are peste 92 efecte secundare, aspartamul este frecvent adaugat în compoziţia produselor alimentare deoarece este de 200 ori mai dulce decat zahărul normal.

15. Posibile leziuni celulare

Potrivit ultimelor studii, citate de sfatulmedicului.ro, băuturile carbogazoase provoacă deteriorări grave ale celulelor; conservantul E211 (benzoat de sodiu) conţinut de aceste băuturi având capacitatea de a distruge părţi vitale ale ADN-ului.

 

În 1950, copiii consumau 3 căni cu lapte pentru consumul unui singur pahar cu băutură carbogazoasă; astazi, raportul este inversat - 3 pahare cu băuturi carbogazoase pentru fiecare pahar cu lapte.

 

ALTERNATIVE SĂNĂTOASE

 

 

Apa aromatizată - este recomandat sa preparaţi această băutură savuroasă adaugând într-un pahar de apă minerală rece (sau plată) felii din fructele sau legumele favorite (lamâi, portocale, pepene roşu, castravete, piersici, afine etc.) sau să adăugaţi în formele de gheaţă bucăţi mici de fructe, peste care să turnaţi apă.

Ceaiul verde - are nenumărate beneficii pentru sănătate, fiind util în reducerea riscului de cancer, boli cardiac sau a hipertensiunii arteriale. În plus, acest tip de ceai nu are calorii şi furnizează organismului antioxidanţi.

Sifon cu sirop natural – poate fi preprat din fructe precum cel de merişoare, struguri, afine sau rodii, în combinaţie cu sifon pentru obţinerea unei băuturi apetisante.

 

Comentarii

loading...