„Obiceiul românesc este să avem masa plină cu de toate. Până aici totul bine și sănătos, dar combinațiile alimentare și cantitățile nu sunt cele potrivite. Mai întâi de toate, trebuie să citim eticheta produselor pe care le cumpărăm, mai ales dacă acestea sunt preambalate. Urmărim numărul de E-uri, care nu trebuie să fie mai mare de 3, cantitatea de zahăr și sare, compoziția produsului. Mai apoi, nu amestecăm în același fel de mâncare sau la aceeași masă produsele din carne, cu lactatele și oul. Dulciurile ar trebui făcute în casă, fără zahăr pe cât posibil (îndulcitorul xylitol poate fi o soluție) și consumate în prima parte a zilei, în niciun caz imediat după masă. Alcoolul poate fi consumat cu moderație, adică 1-2 pahare vin sec de exemplu, la distanță de o oră de la masă”, recomandă dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina stilului de viață.
Medicul spune că trebuie evitaţi micii care au în compoziţie arome de fum şi aditivii alimentari – glutamatul monosodic, nitratul de potasiu, acidul citric, citratul de sodiu şi izoascorbatul de sodium –, dar şi pe cei cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale şi fibra de soia. Totodată, termenul de valabilitate trebuie să fie 5 zile de la data producerii, iar condiţiile de păstrare între 0 şi 4 grade Celsius.
3 mese pe zi și două gustări
Dr. Bălănică avertizează că, pe lângă acest principiu de bază în alimentaţie, este important şi modul cum gătim alimentele: putem alege sosul de muștar în locul maionezei, carnea slabă de curcan în locul celei de vită și putem renunța la ulei în procesul de gătire al preparatelor. De altfel, patru componente sunt esenţiale în lupta cu kilogramele în plus: dieta echilibrată, programele de mișcare funcțională, managementul stresului și gestionarea relației cu anturajul. Aceasta din urmă este serios încercată dacă ne gândim la mesele din familie, unde suntem invitați cu generozitate și serviți cu multe preparate, care mai de care mai calorice.
„Obiceiul românesc și ospitalitatea specifică înseamnă forțarea de a mânca, de a bea și mai apoi de a o lua de la capat. Nu greșim dacă mâncăm cantități mici de carne cu legume de culoare verde, din fiecare fel de pe masă. De exemplu: din aperitiv, alegem un mezel cu castravete, sărim ciorba și mâncăm puțin stufat sau carne cu salată. Lăsăm să treacă minim o oră și bem un pahar de vin sec sau mâncăm o prăjitură/tort. Mai întâi de toate, sărbătorile, ca și vacanțele, fac parte din viața noastră și nu trebuie să spunem STOP atenției pentru sănătate, pentru ca mai apoi să revenim cu câteva kilograme în plus. Totul ține de modul în care ne setăm viața, de perspectiva personală asupra vieții.”, afirmă medicul.
Câte puţin din toate, pentru sănătate
Așadar, mâncăm puțin, nu combinăm sursele de proteine animale, alegem alcoolul și dulciurile la gustare. La micul dejun, putem opta pentru o felie, două de cozonac cu iaurt degresat sau pentru salata de boeuf cu maioneză de muștar fără zahăr sau pentru o felie de drob cu verdețuri. La gustare, putem mânca un măr verde sau un iaurt degresat. La prânz, ne putem delecta cu o ciorbă de miel fără ulei și puțină friptură la cuptor. La gustarea a doua, putem consuma un pahar cu vin, iar seara, ideal ar fi să ne rezumăm la puțin pește cu salată. Iar dacă am scăpat fără kilograme în plus de Paște, trebuie să fim la fel de cumpătați de 1 Mai, când cel mai mare pericol îl reprezintă combinația de mici cu cartofi prăjiți și bere.
„E o combinație letală din punctul meu de vedere! Micii nu sunt răi dacă îi consumăm la masa de prânz, alături de muștar fără zahăr și o felie, două de pâine prăjită. Micii sunt făcuți din carne tocată, asezonată cu mirodenii și preparată într-un fel specific (tradițional, carnea se fierbea în zeama de oase). Acum nu cred că se mai practică, dar carnea tocată este mai greu digerabilă și bogată în grăsimi. Consumați ocazional și nu în combinație cu cartofi prăjiți, reprezintă o masă bogată în protein și grăsimi de origine animală. Consumați în mod constant, duc la creștere în greutate”, concluzionează specialistul.
Românii, mari iubitori de mici
Potrivit datelor statistice, în România, anual, se consumă între 20.000 şi 25.000 de tone de mici, ceea ce înseamnă că pe mesele românilor ajung în jur de 440 milioane de mici, în fiecare an. Raportat la populaţia activă, reiese că un român mănâncă, în medie, 40 de mici/an, dar într-o singură zi, cum este cea de 1 Mai, românul consumă mici cât pentru o lună întreagă.
Reţetă gustoasă de mici preparaţi în casă
INGREDIENTE: 500 g carne de porc, 1 kg carne de vită tocată, 1/2 lingură bicarbonat de sodiu, 300 ml apă, un cub concentrat supă de vită/supă concentrată de vită, boia de ardei dulce, 2-3 căței usturoi, 1/2 linguriță pudră de usturoi, 2 lingurițe sare, piper, cimbru.
MOD DE PREPARARE: Se curăță carnea și se toacă în mașină. Carnea de vită trebuie să fie macră, iar cea de porc mai grasă. În final, ar trebui să fie 1/3 grăsime, la 2/3 carne macră. Tot prin mașina de tocat se trec și cățeii de usturoi, apoi se adaugă și restul ingredientelor: bicarbonatul de sodiu, boia, pudra de usturoi, sare, piper și cimbru. Potrivit portalului retetepractice.ro, se frământă ingredientele pentru 25-30 de minute la robot sau pentru 40-45 de minute de mână, până când carnea se transformă într-o pastă omogenă. În timp ce se frământă, se adaugă apă în care s-a dizolvat un cub de concentrat de vită (sau supă concentrată de vită). Pasta omogenă se acoperă cu capac sau folie și se pune la frigider pentru minim 4 ore. Se formează apoi micii, 8-10 cm lungime, 3-4 cm grosime. Apoi se frig pe grătar pentru 5-6 minute, la jar potrivit de încins.
7 recomandări pentru părinții care au copii predispuși la obezitate
1. Limitarea numărului de calorii provenite din lichidele pe care le consumă copilul (sucuri de fructe şi băuturi carbogazoase);
2. Evitarea meselor frecvente de tip fast-food;
3. Atenţie la mărimea porţiilor consumate la fiecare masă;
4. Copiii nu trebuie să fie forţaţi să „cureţe farfuria“ (pentru a învaţa să mănânce sănătos, ei trebuie să ştie să se oprească atunci când sunt sătui şi chiar un pic înainte);
5. Încurajarea activităţii fizice zilnice trebuie să fie o prioritate: plimbări cu părinţii sau bunicii, joaca afară din casă, mersul pe bicicletă, practicarea sporturilor în echipă;
6. Limitarea timpului acordat televizorului şi calculatorului şi evitarea consumului de alimente în timpul acestor activităţi;
7. Comunicarea şi discuţiile referitoare la alimentaţia sănătoasă sunt importante, însă insistarea excesivă asupra noţiunilor de „calorie“, „grăsime“ şi „dietă“ poate să frustreze copilul şi să conducă la dezechilibre comportamentale.
