O echipă de cercetători de la Universitatea din California de Sud (USC) a descoperit modul în care alimentele vegetale pot contribui la răspândirea rezistenţei la antibiotice la nivelul microflorei intestinale, se arată într-un studiu prezentat sâmbătă la sesiunea anuală de conferinţe a Societăţii Americane de Microbiologie – ASM Microbe 2019 – organizată în perioada 20-24 iunie în San Francisco.
În cadrul unui experiment efectuat pe şoareci de laborator, oamenii de ştiinţă au observat o bacterie rezistentă la antibiotice, numită şi superbacterie, “ascunsă” în intestinele rozătoarelor hrănite cu salată contaminată cu bacteria E. coli rezistentă la antibiotice. “Am identificat diferenţe în ceea ce priveşte capacitatea bacteriei de a coloniza pe ascuns intestinele în urma ingerării, în funcţie de o varietate de factori asociaţi gazdei şi bacteriei”, a explicat Marlene Maeusli, cercetătoare în cadrul USC şi autoare principală a studiului, potrivit Agerpres.
Spre deosebire de epidemiile de boli diareice care se manifestă imediat după ce oamenii consumă alimente vegetale contaminate, bacteria rezistentă la antibiotice poate rămâne ascunsă în intestinele umane timp de câteva luni şi chiar ani înainte de a provoca afecţiuni precum infecţii urinare, se precizează în studiu. “Descoperirea noastră subliniază importanţa abordării rezistenţei la antibiotice transmisă prin alimente dintr-o perspectivă exhaustivă a lanţului trofic, ce include alimente vegetale, pe lângă carne”, a menţionat Maeusli.
33.000 de decese anual
Infecţiile provocate de superbacteriile rezistente la antibiotice ucid circa 33.000 de persoane anual în Europa, au precizat experţi în Sănătate, iar povara acestor afecţiuni este comparabilă cu cea provocată de totalitatea cazurilor de gripă, tuberculoză şi HIV combinate.
Conform unei analize realizate de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), citat de Agerpres, impactul infecţiilor rezistente la tratament s-a amplificat din 2007, cu creşteri îngrijorătoare în cazul bacteriilor rezistente la cele mai puternice antibiotice, inclusiv la o clasă de medicamente denumită carbapeneme. “Situaţia este îngrijorătoare deoarece aceste antibiotice sunt cele mai noi versiuni de tratament disponibile”, a precizat ECDC într-o comunicat. “Când acestea nu mai sunt eficace, infecţiile sunt extrem de dificil de tratat, chiar imposibil, în multe cazuri”.
Specialiştii estimează că circa 70% dinte bacteriile care produc infecţii manifestă deja rezistenţă la cel puţin un antibiotic folosit în mod obişnuit în tratamentul acestora. Din acest motiv, evoluţia “superbacteriilor” rezistente la unul sau mai multe medicamente, reprezintă una dintre cele mai mai ameninţări în domeniul sănătăţii la ora actuală.
