Indivizii ale căror ceasuri interne le dictează să meargă la culcare târziu în noapte sunt, de obicei, somnoroşi în timpul zilei, au o alimentaţie dezechilibrată şi sunt afectaţi de depresie şi stres. Însă specialiştii au descoperit că devansarea somnului cu doar două ore are efecte de lungă durată.
Cercetători de la Universitatea din Birmingham şi Universitatea din Surrey au descoperit că, în decurs de doar trei săptămâni, persoanele nocturne se pot obişnui să meargă mai devreme la culcare fără ajutorul medicamentelor. Alături de colegi de la Universitatea Monash din Australia, studiul lor a descoperit că, în medie, persoanele nocturne mergeau la culcare la ora 02.30 şi se trezeau la 10.15. “Un somn întârziat vine în contradicţie cu zilele societale standard, ceea ce poate duce la o serie de efecte negative – de la somnolenţă în timpul zilei până la o stare mentală deficitară”, a declarat doctorul Andrew Bagshaw de la Universitatea din Birmingham, citat de publicaţia „The Telegraph”. El a mai spus că există lucruri simple pe care oamenii le pot face acasă pentru a rezolva această problemă. “S-a dovedit a fi un succes, oamenii mergând la culcare şi trezindu-se, în medie, cu aproximativ două ore mai devreme decât înainte”, a explicat specialistul. “Cel mai interesant, acest lucru a fost, de asemenea, asociat cu o îmbunătăţire a stării sănătăţii mintale şi a nivelului de somnolenţă perceput, ceea ce presupune un rezultat foarte bun pentru participanţi.”
Participanţii la studiu aveau o stare bună de sănătate şi şi-au schimbat rutina de somn trezindu-se cu două-trei ore mai devreme de ora obişnuită şi crescând nivelul de lumină naturală dimineaţa. Totodată, ei au mers la culcare cu două-trei ore înainte de ora normală, au redus expunerea la lumină în timpul serii, au mâncat micul dejun cât de curând posibil după trezire, au respectat zilnic ora la care luau micul dejun şi au cinat înainte de ora 19.00. Rezultatele au demonstrat o îmbunătăţire a performanţelor cognitive şi fizice în timpul dimineţii, moment în care persoanele nocturne se simt de obicei cel mai obosite, dar şi a stării de sănătate mintală, manifestată prin reducerea nivelurilor de stres şi depresie. Studiul, publicat în revista „Sleep Medicine” şi citat de Agerpres, relevă că, spre deosebire de persoanele matinale, indivizii activi până târziu în noapte au mai mult de suferit în societate din cauza faptului că trebuie să facă un efort pentru a se adapta unui orar de muncă sau şcoală desincronizat cu tiparele preferate de ei.
Perturbările ritmului circadian sunt totodată asociate cu schimbările de dispoziţie, un risc mai mare de deces, declinul cognitiv şi scăderea performanţelor fizice.
