Principiile de bază ale Planului-cadru național sunt cele pe care se fundamentează și planul european, respectiv acoperirea universală cu servicii de sănătate, asigurarea continuității serviciilor medicale, precum şi uilizarea de abordări de sănătate publică. “România a făcut pași importanți pentru supravegherea, controlul și tratarea infecțiilor cu virus hepatitic. Planul de acțiune al MS a fost realizat în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, iar principalul obiectiv asumat este identic cu cel global, respectiv eliminarea hepatitei virale ca amenințare majoră la adresa sănătății publice până în anul 2030. Planul are ca scop minimizarea transmiterii virusurilor hepatitei prin reducerea morbidității și mortalității date de virusurile hepatice și prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire și tratament pentru toți pacienții. Pe de altă parte ne dorim ca, în anul 2030 să asigurăm testarea și diagnosticarea pentru întreaga populație, acces la un tratament eficient din punct de vedere al costurilor pentru toți pacienții cu VHB și VHC, iar transmiterea noilor infecții cu hepatită să fie întreruptă”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătății.
Pentru anul 2020, țintele asumate de România sunt corelate cu cele propuse de OMS şi vizează o acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în Calendarul național de vaccinare (la naștere, la 2, 4 și 11 luni); o acoperire de 95% la prima doză de vaccin hepatitic B administrată nou-născuților în primele 24 de ore de la naștere; 75% acoperire pentru testarea la gravide pentru hepatită B și C și 95% acoperire cu profilaxie post-expunere la copiii născuți din mame infectate, prin administrarea HIBG (imunoglobulina specifică anti-VHB) noului–născut în primele 12 ore după naștere, în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B.
Totodată, toate donările de sânge vor fi testate prin PCR pentru infecția cu VHB și VHC, iar 50% din injecții să fie administrate cu seringi de unică folosință cu dispozitiv care împie-dică reutilizarea („safety-engineered injection devices”). În plus, asigurarea continuității programelor de reducere a riscului la persoanele utilizatoare de droguri injectabile („harm reduction”), cu distribuirea a cel puțin 200 seringi/ utilizator/ an. Între altele, este menţionată şi necesitatea ca cel puțin 75% din persoanele depistate cu infecția VHB și VHC și eligibile pentru tratament să fie înrolate în programe de tratament antiviral, fiind importantă obținerea supresiei virale la cel puțin 70% din pacienții aflați în tratament de lungă durata pentru VHB. De asemenea, în planul naţional un rol important îl are diagnosticarea a cel puțin 75% din pacienții aflați în stadii avansate ale bolilor hepatice provocate de infecțiile cu VHB și VHC (ciroza sau carcinom hepatocelular), dar şi vindecarea a cel puțin 95% din pacienții cu VHC cronică înrolați în -tratament.
120.000 de decese în fiecare an
La nivelul regiunii europene OMS, se estimează că 13,3 milioane de persoane trăiesc cu virusul hepatitic B, iar 15 milioane cu virusul hepatitic C. În consecință, hepatitele B și C generează peste 120.000 de decese anual, principalele cauze fiind ciroza hepatică și cancerul. Pe plan global, hepatita B este responsabilă pentru 26% din decesele asociate cirozei și pentru 37% din decesele asociate cancerului hepatic. În același timp, hepatita C este cauza pentru 29% din decesele asociate cirozei și pentru 42% din decesele asociate cancerului hepatic.
România va beneficia, în urma accesării fondurilor nerambursabile, de peste 191 milioane de euro pentru implementarea de programe de depistare precoce (screening) a hepatitelor B, C şi D.
194 de guverne au adoptat Strategia globală a OMS privind hepatitele virale, care include obiectivul de a elimina aceste afecţiuni până în 2030.
