Antonia Pup: Anisie a lăsat în afara sistemului 900.000 de elevi

RL: Cât de pregătite credeți că sunt unitățile de învățământ preuniversitar pentru examenul național de Bacalaureat?

Antonia Laura Pup: În ultima perioadă, am asistat la o comunicare deficitară și gestionată precar de către Guvernul României în ceea ce privește organizarea examenelor naționale. Totodată, trebuie să afirm faptul că toate măsurile de siguranță au fost prevăzute în actele normative, drept pentru care Ministerul Educației și Cercetării, prin inspectoratele școlare județene și direcțiile de sănătate publică, are obligația de a organiza examenul maturității. Ceea ce este un drept pentru elev, este o obligație pentru statul român care are toate pârghiile necesare pentru a garanta siguranța tuturor elevilor.

Ce ar fi însemnat dacă Bacalaureatul ar fi fost anulat/echivalat în acest an?

Această măsură ar fi impardonabilă și imorală. Să vorbim statistic: în jur de 700.000 de absolvenți ar primi o diplomă de Bacalaureat pe nemerit, în condițiile în care examenul este organizat pentru toți absolvenții, nu doar pentru cei din actuala promoție. În al doilea rând, nu putem vorbi despre o asemenea măsură întrucât sistemul de evaluare din învățământul preuniversitar este inechitabil: 10 la un liceu este echivalentul notei 7 la alt liceu, iar discrepanțele apar chiar în interiorul aceleiași comunități școlare. Ierarhia rezultată în urma echivalării ar fi distorsionată. Din acest motiv, am spus-o mereu, cu riscul de a-mi atrage antipatia unora: mă consider un om al convingerilor. Susțin un Bacalaureat corect și sigur, care să nu pună în pericol viața niciunui elev. Dar pandemia provocată de Coronavirus nu poate să ne determine să ne exceptăm propriile principii.

Cum vedeți examenele de admitere în învățământul superior din România, având în vedere că, în mare măsură, universitățile au anunțat că viitorii studenți vor fi admiși în baza mediilor de la Bacalaureat și a celor din timpul anilor de liceu?

Consider că, pentru viitor, ar trebui să țintim spre un Bacalaureat accesibil, dublat de o admitere riguroasă, care să aibă ca efect creșterea calității în învățământul superior. Desigur, în România, universitățile au autonomie garantată prin Constituție, deci fiecare facultate decide asupra modului de admitere. Părerea mea este că probele de admitere specifice facultăților puteau fi organizate oricum; reprezentanții facultăților cred că au optat pentru eliminarea acestor probe și din comoditate, dar și având în minte interesul superior al absolventului (a nu-l pune în situații de risc). Este un an excepțional, pot înțelege acest lucru, dar ceea ce nu pot să înțeleg este dacă avem de gând să folosim scuze în fiecare an pentru ca echitatea și calitatea să dispară, în câteva generații, de tot. Dacă răspunsul este da, atunci îmi pare rău, dar nu asta este țara în care vreau să trăiesc.

Considerați că am putea asista la o creștere a corupției (note/medii cumpărate) în sistemul de învățământ preuniversitar, având în vedere importanța sporită a examenului național de Bacalaureat?

Exclus. Bacalaureatul corect a fost încetățenit în 2011, când ministrul Educației de la vremea respectivă, domnul Funeriu, a introdus camerele de supraveghere în cadrul tuturor probelor. Eu aveam zece ani atunci, nu îmi aduc aminte foarte multe, am auzit doar frânturi din poveștile unor prieteni care își aminteau cum erau nevoiți să achite anumite taxe de protocol pentru comisiile de evaluare. Corupția era în floare la examenul de Bacalaureat, iar prin măsura (considerată radicală la vremea respectivă), dl. Funeriu a reușit rezolvarea problemei. Totuși, să nu ne prefacem că nu mai există corupție în sistemul de învățământ preuniversitar. Vă ofer doar două exemple: fondul clasei și industria meditațiilor. Printr-un calcul relativ simplu o să observăm că aproximativ 7 milioane de euro neimpozitați circulă săptămânal în România prin industria meditațiilor (care nu sunt impozitate, evident). Lupta pentru a combate corupția din învățământul preunviersitar a început cu Bacalaureatul corect, însă trebuie să continue, fiindcă e de datoria noastră să continuăm această luptă și să ne apărăm onoarea de elevi, profesori, părinți în acest sistem educațional.

Cum apreciați colaborarea Ministerului Educației și Cercetării cu partenerii de dialog social, în această perioadă?

Comunicarea cu Ministerul Educației și Cercetării a fost constantă, însă nu de puține ori am asistat la agrearea unui plan de acțiune, care era ulterior răstălmăcit. Am aflat multe informații din presă care erau contradictorii față de ceea ce agream cu partenerii de dialog social (de exemplu, faptul că elevii care au temperatura peste 37.3 grade nu vor mai fi primiți în examenul de Bacalaureat a fost o noutate, întrucât noi am plecat de la consultări știind că se va implementa planul potrivit căruia elevii aflați în aceste situații speciale vor putea susține examenul în condiții de maximă siguranță). Dar asta nu ne împiedică să ne poziționăm ferm de fiecare dată când măsurile asumate aduc un prejudiciu elevilor pe care îi reprezentăm.

Considerați că actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării ar fi putut face mai mult pentru elevi în această perioadă?

Actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării a lăsat în afara sistemului de educație 900.000 de elevi, deși ei au numărat doar 250.000 de astfel de cazuri, legitimând abandonul școlar în mediul online. Aduc aminte ministrului Educației și Cercetării că există 900.000 de elevi care nu au acces la educație online, iar întrebarea mea este simplă: ce face MEC pentru acești elevi? Avem nevoie de un plan concret de măsuri, care să se concentreze pe dotarea cu echipamente destinate zonelor defavorizate și măsuri concrete de recuperare a decalajelor, acolo unde școala online a rămas o utopie. Măsuri ferme, asumate și obiective strategice, decizii care trebuie luate acum, în caz contrar, următorul an școlar va începe la fel de haotic cum s-a terminat.

Din informațiile pe care le aveți, cât de eficient s-au desfășurat cursurile online în sistemul de învățământ preuniversitar?

Așa cum am spus, pentru aproximativ 900.000 de elevi școala online a reprezentat o utopie. Mai mult decât atât, pentru zeci de mii de profesori, a schimba peste noapte sistemul educațional (din metodele tradiționale de predare în predarea pe Google Classroom sau în cadrul altor platforme interactive) a reprezentat o reală provocare, însă una de care aveam nevoie. Susținem organizarea Bibliotecii școlare virtuale și a catalogului școlar virtual în următoarea perioadă, pentru ca la 1 septembrie acestea să fie funcționale și accesibile pentru toți elevii și profesorii. În schimb, Ministerul Educației și Cercetării are obligația de a forma cadrele didactice pentru ca acestea să poată preda online în adevăratul sens al cuvântului.

Veți susține Bacalaureatul. Aveți emoții legate de verificarea temperaturii în vederea acordării accesului în sala de examen? Cum apreciați măsura termoscanării?

Nu comentez măsurile epidemiologice și nu cred că ar trebui să o facem decât dacă avem cunoștințe ridicate în acest domeniu complex, în schimb apreciez măsura promovată de domnul președinte Klaus Iohannis (elevii care au temperatura peste 37.3 grade sunt eliminați din prima sesiune a Bacalaureatului și ratează înscrierea la facultate, proces care are loc în luna iulie) ca fiind discriminatorie. Este esențial ca fiecare elev să aibă dreptul de a susține acest examen important, iar personalul medical trebuie instruit cu privire la identificarea motivului pentru care elevul are febră, existând multiple cauze care pot determina o temperatură peste 37.3 grade: menstruația, o măsea cariată, stres etc. Alături de Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar, am solicitat Ministerului Educației și Cercetării urgentarea unei proceduri prin care elevii aflați în aceste situații speciale vor putea susține examenul de Bacalaureat cu subiect de rezervă, într-o sală izolată în unitatea de învățământ.

Dumneavoastră unde doriți să vă continuați studiile, în țară sau în afară? De ce?

Am ales să urmez cursurile facultății de istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, întrucât această comunitate academică m-a atras tocmai prin dinamica ei și prin capacitatea de a se adapta rapid la nevoile studenților și ale societății. Un exemplu relevant în acest sens este reprezentat de faptul că Universitatea de Vest din Timișoara a creat, în doar câteva săptămâni, un program postuniversitar de studii privind predarea în mediul digital, pentru că predarea în mediul digital nu înseamnă a trimite doar un e-mail beneficiarului, ci a utiliza tot arsenalul de resurse pentru ca procesul de învățare să continue.  Nu voi pleca în străinătate, mai avem lucruri de făcut aici.

Cum vedeți viitorii ani școlari, după pandemia de coronavirus?

Pandemia provocată de Coronavirus a scos la suprafață o serie de probleme din sistemul de învățământ preuniversitar despre care, înainte, vorbeam doar noi, reprezentanții elevilor: condițiile improprii din grupurile sanitare, clase supraaglomerate, inadaptabilitatea profesorilor și a metodelor de predare la cerințele educaționale ale societății secolului al XXI-lea, inechitatea și calitatea precară din sistem. Nu pot să vă spun cum vor fi următorii ani școlari, însă îmi doresc să nu ne întoarcem în logica în care funcționam înainte ca pandemia să se răsfrângă asupra țării noastre: din septembrie 2020, trebuie să avem toate resursele necesare pentru adoptarea unui nou model de învățare, de tip mixed/blended learning (predarea se va putea realiza online, urmând ca exercițiile și evaluările să se realizeze în sala de clasă, de exemplu). Cum aș vrea eu să arate noul sistem educațional? Profesori bine pregătiți, care să nu mai țină meditații, să fie plătiți de la bugetul de stat pentru a învăța permanent cum să predea mai bine, cum să adopte strategii de învățare particularizate (atât prin măsuri remediale, cât și prin măsuri menite să stimuleze performanța elevilor), școli igienizate (implicarea primarilor este crucială, motiv pentru care toți aleșii locali trebuie somați să se implice în administrarea școlii), acces la educație pentru toată lumea (elevi, părinți, profesori), noi planuri-cadru pentru învățământul gimnazial și liceal, care să adreseze nevoia unui parcurs educațional flexibil și care totuși să îți ofere tot arsenalul de competențe pentru a fi un tânăr care să se adapteze pieței muncii, promovarea învățării pe tot parcursul vieții.

Ce mesaj aveți pentru cei care vor susține examenele naționale?

 Nu suntem generația COVID-19, suntem generația mai puternică decât cea precedentă, suntem generația care nu a acceptat să avem examenele naționale furate, suntem generația care trebuie să continue dezvoltarea gândirii critice prin tot ceea ce facem. Nu suntem generația cu capul plecat, nu suntem generația care să aibă toleranță la impostura promovată în ultima perioadă. Haideți să demonstrăm că suntem mai puternici decât restul, pentru că putem și pentru că este de datoria noastră să nu ne mulțumim cu puțin. Urmează o etapă definitorie pentru parcursul nostru educațional, motiv pentru care trebuie să fim mai critici cu noi înșine decât am fost vreodată, să învățăm temeinic și să profităm de fiecare oportunitate de învățare. Educația continuă cu noi, iar dacă vom da dovadă de maturitate și responsabilizare, vă garantez că nimeni nu ne va mai putea opri.