Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Anual, 12.000.000 mc de apă se scurg din conductele ruginite la fundațiile clădirilor din Galați

Anual, 12.000.000 mc de apă se scurg din conductele ruginite la fundațiile clădirilor din Galați

Deși au din 2001 un plan de stabilizare a pânzei freatice, edilii n-au făcut nimic concret. N-au făcut nimic nici după ce în 2010 au aflat că blocurile „se rup” din cauză că o cantitate imensă de apă ajunge la fundațiile clădirilor din oraș

Ticu Ciobotaru 0 comentarii

În România anului 2018 avem și orașe bine administrate, cum sunt marile orașe din Transilvania, în special Clujul, Sibiul și Aradul, dar și orașe în care se discută despre priorități edilitare sau programe de dezvoltare a economiei locale numai în campaniile electorale. În rest, edilii acestor orașe, primari și consilieri, sunt mai interesați de numirea șefilor și membrilor CA la regiile locale, împărțirea bugetului local, atribuirea unor contracte pentru servicii publice, iluminat festiv, zilele orașului, etc. Odată aleși, mulți edili uită că de fapt sunt administratorii problemelor cu care se confruntă aceste comunități.

 

La apă potabilă și termoficare, pierderi de 31-38%

La capitolul lucrări edilitare se califică în general lucrări de asfaltări sau înlocuiri de borduri, la care, în pofida furcilor caudine ale Sistemului Electronic de Achiziții Publice, contractele ajung tot la firmele clientelare. Alte lucrări, cum ar fi înlocuirea conductelor ciuruite de rugină, nu sunt considerate o prioritate, pentru că nu sunt „vizibile” din punct de vedere electoral. Acest tip de atitudine a generat una din problemele care se confruntă marile orașe, scurgerile de apă din rețele. Potrivit unui studiu al Institutului pentru Politici Publice, la nivel național, media pierderilor din rețelele de apă potabilă era, în 2013, de 38%, cele mai mari pierderi înregistrându-se la Piatra Neamț (68%), Deva (55%), Bacău (54%), Călărași (54%). Dacă ne referim la alt serviciu, cel de termoficare, nivelul maxim admis al pierderilor este de 15%. Din datele ANRSC rezultă că la nivel național media pierderilor din conductele de termoficare era în urmă cu trei ani de 31,6% din energia produsă. La Galați pierderile din rețelele de termoficare erau în medie de 43%, valoarea totală a pierderilor înregistrate anual fiind de 11,5 milioane euro. Uzura rețelelor de terrmoficare este de 59,8%. Și la furnizarea apei potabile, dar și la încălzirea centralizată, cea mai mare parte a acestor pierderi este determinată de conductele ciuruite de rugină, neînlocuite din anii 70-80, în condițiile în care durata de serviciu a unei conducte este de 25 de ani. Pe de o parte, aceste pierderi sunt considerate „pierderi tehologice”, plătite prin metrul cub de apă mai scump și prin prețul gigacaloriei. Dar, dincolo de costuri, există pericolul ca multe clădiri să se scufunde din cauza „pungilor de apă” formate sub fundațiile lor din cauza acestor scurgeri necontrolate.

 

Studiu de caz: Cum reacționează autoritățile când se „rupe” un bloc!

Galațiul este unul dintre orașele cu cele mai mari pierderi din rețele, iar efectele sunt zeci de blocuri care se tasează, surprări ale carosabilului, riscul prăbușirii taluzului Falezei, care în zona Grădinii Botanice alunecă în Dunăre cu 30 de milimetri pe an. Subsolul orașului este un strat de loess, sensibil la umezire, iar în contact cu apa scursă din rețele, acesta cedează. După ce în 2005 s-a „rupt” în 3 părți blocul C20 din Cartierul Țiglina 1, scara din mijloc scufundându-se cu câteva zeci de centimetri, acum tasările amenință blocurile B8 și R2 din cartierul Mazepa. Pe aleile din jurul celor două blocuri au apărut crăpături în asfalt, iar la apartamentele din blocul B8 au apărut fisuri pe pereți iar ușile nu se mai închid. Dacă la început tasarea afecta doar prima scară, acum se tasează tot blocul. „Situația nu e cea mai gravă, dar nici cea mai bună. Mișcările au mai scăzut ca și intensitate, ca și deplasări. Din măsurătorile care ne parvin zilnic, pare că această mișcare nu e doar într-un colț, ci au apărut și în celelalte colțuri ale blocului, ceea ce înseamnă că într-un fel el rezistă pe poziții. Se pare că datorită unor acumulări de apă din zona respectivă, pământul pare extrem de îmbibat cu apă”, ne-a declarat primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu. Pe surse, rezultatul primelor foraje este că pământul de sub blocurile din zonă e îmbibat cu apă până la adâncimea de 16 metri. De vină sunt scurgerile de apă din magistrala de apă potabilă, la care în ultima peroadă au fost mai multe avarii. Primarul Pucheanu recunoaște că sub acele blocuri este o „pungă de apă”, dar evită să recunoscă principala cauză, scurgerile din conductele ciuruite de rugină: „Au procedat, cei de la Apă Canal, la by-pass-area alimentării cu apă a întregii zone, pentru că exista suspiciunea că această pungă de apă e provocată de câteva avarii ale celor de la Apă Canal, tocmai pentru a înlătura această suspiciune și poate chiar cauză, pentru că nu avem încă un raport final”. Atitudine tipică edililor autohtoni: avem o problemă, e gravă, dar să mai analizăm un pic situația!

 

Proprietarii, obligați să-și părăsească locuințele

Dacă în urmă cu zece zile se puteau mândri că locuiesc în centrul orașului, acum proprietarii celor 20 de apartamente din blocul B8 se văd puși în situația de a-și face bagajele pentru a se muta într-un bloc de locuințe sociale din Micro 17, la periferie. „Putem pune la dispoziție apartamente în zona locuințelor sociale din Micro 17. Deci dumnealor, în funcție de opțiunile pe care le vor avea, dacă au o altă proprietate, eu știu, rude la care vor să locuiască în această perioadă, este alegerea dumnealor. Evident că una din opțiuni ar fi să locuiască în continuare acolo, dar numai în urma unei declarații pe propria răspundere, că își asumă eventualele neplăceri ale situației în care se află blocul”, spune Pucheanu. Urmează să se facă o nouă anchetă socială, dar locatarii știu ce îi așteaptă, pentru că președintelui asociației i s-a și comunicat numele blocului în care vor fi mutați: „Au venit, s-a făcut inventarierea apartamentelor și o nouă realocare în blocul M11 din Micro 17”.

 

100 de milioane mc de apă „atacă” fundațiile clădirilor din oraș

Expertizele care se fac la blocul B8 sunt importante doar pentru a justifica alocările de fonduri, întrucât cauza principală , apa scursă din conductele ruginite, le-a fost adusă la cunoștină edililor de mult timp. În urmă cu 8 ani,  Consiliul Municipal Galați a aprobat o analiză realizată în 2009, când a fost pompată în sistem cantitatea de 36.562.576 mc de apă potabilă. Din această cantitate, numai 17.573.314 mc era consum de apă facturat, restul, de 18.989.262 mc, adică 51,94%, fiind „apă care nu aduce venituri”. Din această cantitate, 9.183.389 mc (25,12%) erau „consumuri tehnologice”, pierdute la uzinele de apă şi punctele de distribuţie. La astea, se adăugau alte pierderi, de 9.805.873 mc (26,82%), din care 6.639.386 mc (18,16%) sunt pierderi prin conducte de distribuţie, iar 2.144.425 mc (5,87%) pierderi de apă potabilă prin branşamente, înainte de apometru. Așadar, pierderea era 52% și asta datorită faptul că o mare parte din apa pompată în rețele ajunge în pământ, din cauză că  cea mai mare parte a celor peste 600 km de conducte sunt găurite de rugină. Durata de serviciu a unei conducte este de 25 de ani și în cazul cartierelor centrale a expirat în anii 80. Pierderile anuale din conducte și branșamente, cele care potrivit datelor Apă Canal SA Galați ajung în subsolul Galațiului, sunt 12.000.000 metri cubi. Din 2010 și până în prezent, perioadă în care edilii nu au făcut nimic pentru a începe măcar înlocuirea conductelor uzate, s-au scurs la fundațiile clădirilor din oraș 108.000.000 de metri cubi de apă.

 

Apă Canal SA, profituri de zeci de milioane

Operatorul regional Apă Galați SA are profituri uriașe, dar nu are și un program de înlocuire a conductelor ruginite. Dar primarul Galațiului i-a apărarea societății: „Atât Primăria, cât și cei de la Apă Canal, din câte am eu cunoștințe, punctual, se preocupă de înlocuirea țevilor vechi. Într-adevăr, nu putem purcede la o etapă din aceasta, care, sunt de acord cu dumneavoastră că ar trebui făcută sau e imperios necesară, și anume înlocuirea țevilor din subsolul municipului Galați… E e sumă colosală de bani de care am avea nevoie pentru a face lucrul acesta. E nevoie de profitul celor de la Apă Canal pe următorii 50 de ani ca să înlocuim ce am avea de înlocuit”, spune Ionuț Pucheanu. În ultimii șase ani, Apă Canal SA a avut profituri în valoare totală de 72.223.086 lei, la fel de „colosale” ca suma ce trebuie investită în înlocuirea conductelor. Putea fi demarat un program de înlocuire a conductelor, măcar în Mazepa, cartierul din centrul orașului, în care se scufundă blocul B8 din cauza „pungii de apă”.

 

17 ani de indiferență. Sau incompetență?

Indiferența și incompetența edililor Galațiului este demonstrată și de o altă situație gravă care amenință stabilitatea terenurilor pe care e construit orașul. În urmă cu 17 ani, Consiliul Municipal Galați a adoptat Hotărârea CLM nr 259/14.08.2001, prin care era aprobat „Studiul de oportunitate privind stabilizarea și reducerea nivelului pânzei apei freatice și combaterea fenomenului de tasare a clădirilor pe teritoriul municipiului Galați”. Potrivit documentului din 2001, 90% din suprafața orașului se află pe un strat de loess cu grosimi de la 8 la 25 de metri, sensibil la umezire, fapt ce are ca efect tasarea terenului din cauza apelor provenite din ploi și zăpezi sau din conductele sparte. Creșteri mari ale nivelului pânzei  freatice sunt semnalate pe întreg teritoriul orașului, în special în zonele Bulevardul Coșbuc, Țiglina 1, Țiglina 2, IC Frimu, Micro 40, str Domnească (Taluz Brateș), apa ajungând la cote de circa 2 metri de suprafața solului. Au fost efectuate 40 de foraje pentru determinarea nivelului loessului umezit. Pe platforma înaltă a Galațiului, de la strada Basarabiei către Bariera Traian, nivelul loesului umezit varia de la 4,8 la 5,9 metri. În zona de pantă care coboară dinspre Bulevardul Coșbuc către strada Domnească, nivelul loessului umezit este de 4 – 5,8 metri de la suprafața solului. Pe platforma medie a orașului, zona centrală, în partea de la strada Basarabiei spre Grădina Publică, Parcul CFR, Vadul Ungurului, nivelul loessului umezit era la 3,5-7,5 metri, iar în zona de la Basarabiei la Faleză, nivelul loessului umezit era la 12,2–13,8 metri. Pe platforma joasă a orașului, respectiv în Valea Orașului, de la strada Dogăriei și Cartierul Port nivelul loessului umezit era la 0,7–2 metri în zona dinspre Lacul Brateș și 0,0–1,0 metri în zona dinspre Dunăre. Fostul primar Dumitru Nicolae a declarat de mai multe ori că zona cu cel mai ridicat nivel al pânzei freatice este cartierul Țiglina 1, unde pânza freatică este la 0,9 metri de suprafață. În acest cartier sunt 37 de blocuri fără subsoluri tehnice, afectate de tasare. Timp de 17 ani, edilii nu au făcut nimic pentru a diminua creșterea nivelului pânzei freatice, prin crearea unor drenuri și înlocuirea conductelor uzate. Indiferență? Incompetență?

 

Primarul Galațiului: „Datele acestea, sunt date oficiale?”

În cei 17 ani, edilii ar fi trebuit să deruleze un program de înlocuire a sutelor de kilometri de conducte de apă și termoficare, pentru ca apa să nu mai ajungă în stratul de loess pe care e construit orașul. Potrivit datelor municipalității, uzura rețelelor de conducte de termoficare este de 59,8 %. Probabil că și din conductele de termoficare se scurg milioane de metri cubi de apă, la fel ca cele 12 mc ajunși în subsolul orașului din rețelele de apă. Dar edilii au și uitat de analiza din 2001, de bilanțul apei din 2010, de pericolul reprezentat de nivelul ridicat al pânzei freatice. Actualul primar al Galațiului nu știe nici de faptul că în în unele zone din cartierul Țiglina 1 pânza freatică este la 90 cm de suprafață. „Datele acestea, pe care mi le spuneți, sunt date oficiale?”, a fost reacția primarului Pucheanu. Actualul edil spune că nu poate fi răspunzător de ceea ce nu s-a făcut până acum: „N-ar fi drept să mă faceți responsabil de tot ce nu s-a făcut de douăzeci și ceva de ani încoace. Nu putem, peste noapte, transforma absolut tot. Credeți-mă, este absolut imposibil. Se face, încercăm etapizat”. De fapt asta se întâmplă la Galați de 20-30 de ani. Edilii lucrează „etapizat” la rezolvarea problemelor orașului.

 

Comentarii

loading...