“Noi, pentru a gestiona Preşedinţia, dar şi pentru a gestiona sistemul de afaceri europene, am început să lucrăm şi deja vom testa mai multe soluţii IT care ne vor permite debirocratizarea, dar în acelaşi timp eficientizarea activităţilor noastre. Am dezvoltat module de acreditare pentru toţi participanţii noştri pe perioada Preşedinţiei, am dezvoltat un flux informatizat care va permite ca circuitul de discuţii şi de avizare al afacerilor europene să fie rapid şi informatizat. Am dezvoltat un modul de comunicare directă între toate echipele noastre – vorbim de 1.500 de experţi care vor fi implicaţi pe perioada Preşedinţiei (…) .Dorim o aplicaţie a noastră, pe care o putem manageria şi pe care o putem securiza. Am dezvoltat un cloud al nostru pentru transferul de documente şi managementul afacerilor europene şi acum lucrăm la ultimele module, inclusiv de management al evenimentelor”, a explicat Negrescu la o masă rotundă pe tema noii ere digitale şi implicaţiile pentru România.
El a precizat că acest aspecte au fost realizate folosind competenţele sistemului public. “Înseamnă că în sistemul public din România există competenţe. Nu înseamnă că trebuie să mergi neapărat către formule care, uneori, din păcate, ridică semne de întrebare (…). Cu siguranţă, dacă există persoane din mediul privat care vor să ne ajute, suntem disponibili pentru a ne sprijini”, a afirmat Negrescu.
Preşedinţia română a Consiliului UE se va concentra pe priorităţile cetăţenilor, a adăugat el.
“Tot prin prisma faptului că anul viitor vom deţine Preşedinţia Consiliului UE, nu pot să nu fac referire la conceptul important care a reieşit ca urmare a multor serii de dezbateri şi discuţii care au fost realizate cu sistemul public, dar şi cu societatea civilă, faptul că vom vorbi şi vom căuta să axăm Preşedinţia pe priorităţile cetăţenilor, pe cetăţeanul în sine, pe nevoia de a promova politici europene care sunt înţelese de cetăţean şi cu care cetăţeanul poate relaţiona şi în acest context tot ce înseamnă politici în domeniul digital reprezintă elemente de interes pentru cetăţean”, a spus Negrescu.
El a menţionat că industria digitală, partea de competenţă digitală, digitalizare, de inovare, toate sunt plasate la cel mai înalt nivel în ceea ce reprezintă ambiţiile României pe perioada când va deţine Preşedinţia Consiliului UE.
“Aceste teme de interes (…) urmează a fi prezentate Parlamentului în mai. Ca urmare a dezbaterilor din Comisiile de afaceri europene, vom vedea ce va rămâne în final pentru prima variantă a programului nostru de lucru. Conform calendarului Secretariatului General al Consiliului, forma finală a calendarului nostru de lucru, care cuprinde temele de interes, va fi adoptată în noiembrie”, a mai spus Negrescu.
Regulamentul general privind protecţia datelor urmează să intre în aplicare în mai puţin de o lună.
“E important pentru noi să fim pregătiţi pentru acest lucru. Industria a cerut mai multe informaţii, am solicitat şi eu în calitatea mea de ministru instituţiilor responsabile (…) să intensifice campaniile de informare, având deja previzionate o serie de acţiuni în acest sens”, a adăugat Negrescu.
La rândul său, Cătălin Drulă, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei din Camera Deputaţilor, a spus că digitalizarea văzută dinspre guverne reprezintă mai degrabă “o lungă serie de improvizaţii şi de măsuri luate pe repede înainte”.
“Săptămâna trecută am avut în dezbaterea comisiei o lege ce reglementează Regulamentul general pentru protecţia datelor, care a fost depusă pe repede înainte în Parlament, fără consultări publice prealabile, fără un studiu de impact. E o lege faţă de care mediul de afaceri s-a exprimat cu îngrijorare şi care ar putea duce la oprirea inovaţiei, ar putea face imposibile anumite cercetări medicale (…). Mai dau un exemplu: Legea privind implementarea Directivei pentru securitatea reţelelor informatice”, a spus Drulă.
El crede că e momentul ca România să-şi asume o viziune în ceea ce priveşte digitalizarea administraţiei publice.
Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a participat la masa rotundă cu tema “Oportunităţi şi provocări în noua eră digitală. Implicaţii pentru România”.
