Fie că vorbim despre educație, sănătate, infrastructură sau turism, România este în curs de dezvoltare și acest lucru nu îl poate nega absolut nimeni. Avem nevoie de educație pentru tânăra generație, de spitale dotate și cu personal foarte bine pregătit pentru cetățeni, infrastructură pentru investiții și turism pentru multele milioane de turiști potențiali care pot fi atrași de România. Problema este că investițiile, în oricare din cele 4 axe de dezvoltare, sunt făcute fără a avea la bază o analiză amănunțită care să ne indice o posibilă strategie pe care să o aplicăm, motiv pentru care sume foarte importante de bani sunt cheltuite… aiurea.
Aici este momentul în care Asociaţia ,,Călător prin România’’ a intervenit. Din păcate, nu am putut cuprinde toate cele 4 axe de dezvoltare, dar noi ne-am axat pe turism. Am înțeles încă de la început faptul că tehnologia trebuie să ocupe un loc extrem de important în proces și am înțeles că nu este necesar să cheltuim sume foarte mari de bani pentru a dezvolta proiecte interesante și atractive. Avem nevoie doar de creativitate.
Am pornit proiectul în două persoane, dar cea de-a doua persoană a trebuit să se retragă din cauza volumului foarte mare de muncă la job. A lăsat însă locul pentru 3 tineri care sunt implicați activ în tot ceea ce ține de promovarea României. Iuliana Călina se ocupă de relația asociației cu zona Moldovei, Cătălina Marica se ocupă de partea de sud a României, Robert Costache se ocupă de Giurgiu și de centrul țării, iar Iulian Tănaşcu se ocupă de administrarea organizației. Ne-am gândit atunci când am început proiectul de digitalizare a turismului din România la lipsurile din turism (aici vorbim de numărul mic de ghizi care este în scădere) și la imposibilitatea unor obiective turistice de a fi văzute și cunoscute de către turiștii naționali și internaționali. Aici am luat în calcul tehnologia. Un element utilizat în diferite arii (dar foarte puțin în turism) a fost reprezentat de codurile Q.R. (quick response) care sunt scanate cu telefonul turistului și îl redirecționează pe acesta pe o platformă pe care am creat-o noi și unde poate să citească în Lb. Română, Engleză, Franceză, Spaniolă și Chineză (și, în curând, în Lb. Germană și Arabă) despre respectivul obiectiv turistic. Cu alte cuvinte, este propriul său ghid.
,,Bineînțeles că nu ne-am oprit aici. Am înțeles că este important ca turistul național și internațional să intre în contact cu patrimoniul cultural al țării noastre.”
Iulian Tănaşcu, Director Asociația Călător prin România
Acesta este motivul pentru care platforma turistică o să fie o mare bibliotecă culturală unde turiștii pot găsi, pe lângă poveștile obiectivelor turistice, rețete de preparate tradiționale din gastronomia românească și port popular din fiecare județ.
Ceea ce ne-a bucurat foarte mult este că o parte a autorităților locale au fost deschise când au auzit de acest proiect, au încheiat parteneriate cu noi și, împreună vom digitaliza turismul din zona respectivă.
Printre primăriile doritoare se numără: Primăria Amara, Primăria Municipiului Giurgiu, Primăria Topoloveni, Primăria Moldova Nouă, Primăria Slobozia, Primăria Breaza, Primăria Hunedoara și urmează: Primăria Călărași și Primăria Municipiului Craiova. Bineînțeles că și autoritățile centrale au înțeles importanța unui turism digitalizat, motiv pentru care am semnat un parteneriat cu Ministerul Turismului și urmează să semnăm un contract cu Ministerul Culturii și Identității Naționale (care, momentan, este în imposibilitatea de a ne oferi un aviz pentru montarea plăcuțelor ) și cu Administrația Prezidențială.
Discuss this topic:
Faceboook Călător prin România @ RomanianTraveller
