Potrivit unui comunicat al CCR a fost sesizată de preşedintele României, în cadrul controlului anterior promulgării, cu soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.85/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. “În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura este neconstituţională, în ansamblul său”, se precizează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, judecătorii constituţionali au constatat că întreaga problematică a privatizării societăţilor cu profil piscicol şi a amenajărilor piscicole, aflate în portofoliul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, ţine de regimul juridic general al proprietăţii, deci de domeniul legii organice, iar condiţiile administrării, concesionării sau închirierii bunurilor proprietate publică trebuie, de asemenea, stabilite prin lege organică. “Prin urmare, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura ar fi trebuit să fie adoptată şi votată ca lege organică (…). Totodată, întrucât dispoziţiile art.I pct.17 din legea criticată modifică limitele speciale ale pedepsei cu închisoarea pentru infracţiunile din domeniul piscicol stabilite prin lit.a)-c) ale art.65 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.23/2008, Curtea a constatat că acestea au un caracter organic şi, în consecinţă, legea supusă controlului de constituţionalitate trebuia votată şi adoptată ca lege organică”, se mai arată în comunicat.
CCR a mai constatat că, în condiţiile în care forma adoptată de Camera Deputaţilor modifică substanţial configuraţia iniţiativei legislative şi a formei adoptate de Senat, au fost încălcate şi dispoziţiile constituţionale referitoare la principiul bicameralismului.
Pe 5 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale a României o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, considerând că actul normativ încalcă mai multe prevederi ale Legii fundamentale. “Considerăm că, atât prin modul în care a fost adoptată, cât şi prin conţinutul normativ, această lege încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 15 alin. (2), ale art. 44 alin. (1) – (3), ale art. 45 coroborat cu art. 135, ale art. 73 alin. (3) lit. h) şi m) raportat la art. 76 alin. (1) din Constituţie, precum şi pe cele ale art. 75 alin. (3) din Constituţie”, se arăta în sesizarea transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.
Parlamentul a transmis pe 21 martie preşedintelui, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea OUG nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.
Şeful statului a invocat motive de neconstituţionalitate extrinsecă. “Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 85/2016 pentru modificarea şi completarea OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) ca lege ordinară, deşi în conţinutul său normativ se regăsesc dispoziţii care se încadrează în domeniul de reglementare al legii organice”, a spus Iohannis. El a arătat că o prevedere stabileşte măsurile privind concesionarea, închirierea sau privatizarea în domeniul piscicol. De asemenea, se prevede o nouă atribuţie în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, respectiv aceea de a privatiza societăţi comerciale cu profil piscicol şi amenajări piscicole pe care le are în portofoliu în conformitate cu prevederile Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. În plus, se instituie posibilitatea atribuirii directe – spre concesionare investitorilor – a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi terenurile aferente acestora, din domeniul public sau privat al statului.
Preşedintele Iohannis a precizat că, pe fond, obiectul de reglementare al acestor dispoziţii instituie posibilităţi de punere în valoare a bunurilor proprietate publică sau privată a statului din domeniul specific al pescuitului şi acvaculturii, sub forma concesionării, închirierii sau privatizării, după caz. “Toate aceste reglementări vizează regimul juridic general al proprietăţii, cu privire la care art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţia României impune adoptarea de legi cu caracter organic”, a subliniat preşedintele Iohannis în sesizarea adresată CCR.
El a adăugat că CCR a statuat că bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi pot fi concesionate ori închiriate instituţiilor de utilitate publică, numai în condiţiile legii organice. De asemenea, şeful statului a menţionat că o altă prevedere modifică regimul sancţionatoriu aplicabil unor fapte stabilite în OUG nr. 23/2008, ce constituie infracţiuni, ceea ce atrage incidenţa Constituţiei ce prevede că infracţiunile şi pedepsele se reglementează prin lege organică.
Klaus Iohannis a argumentat şi că în jurisprudenţa sa Curtea Constituţională a precizat faptul că “este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, şi norme de natura legii ordinare, dar fără ca aceste norme să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituţie legii organice”, dar să nu vizeze criteriul material.
Şeful statului a mai arătat că actul normativ vizează materia legii organice şi a fost adoptat de Camera decizională, Camera Deputaţilor, cu 162 voturi pentru, număr insuficient de voturi.
Iohannis a subliniat că legea încalcă principiul bicameralismului.
Totodată, preşedintele a invocat şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă. Astfel, el a indicat faptul că actul normativ nu respectă principiul supremaţiei legilor şi nici principiul securităţii raporturilor juridice, invocând o decizie a CCR.
