“Peste jumătate din activitatea DNA are ca obiect investigarea faptelor de abuz în serviciu. Din cele peste 11.200 de dosare pe care DNA le-a avut în investigare anul trecut, 5.937 de dosare au avut ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu. Au fost trimişi în judecată 189 de inculpaţi pentru fapte de abuz în serviciu, iar măsurile asiguratorii instituite doar pentru acest tip de infracţiuni au fost de peste 95 milioane euro (…)
Este firesc să ne punem întrebarea: dacă an de an a crescut numărul persoanelor trimise în judecată, condamnate pentru fapte de corupţie, putem spune că România este o ţară mai puţin coruptă? Putem spune că instituţiile din România sunt mai curate?
(…) Aceste date statistice ne arată o situaţie îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu şi ne arată că nu avem un sistem de achiziţii publice curat şi transparent. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupţia în instituţiile publice s-a manifestat prin aceleaşi acţiuni”, a spus Kovesi, în cadrul unei dezbateri privind frauda şi corupţia din sistemul de achiziţii publice.
Procurorul şef a arătat că nu orice neregulă din achiziţiile publice constituie şi o faptă penală.
“Nivelul de aşteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, atunci când se deschid anumite investigaţii se aşteaptă şi o finalitate prin trimiterea în judecată a persoanelor. Dar nu în toate cazurile putem dovedi fapte penale, mai ales dacă suntem sesizaţi cu fapte care s-au comis în urmă cu mai mulţi ani.
Avem situaţii în care cetăţenii ar vrea ca DNA să rezolve şi probleme care nu sunt de competenţa DNA. Nu orice neregulă într-o procedură de achiziţie publică este neapărat o faptă penală sau constituie o infracţiune de competenţa DNA. Aceasta nu înseamnă că aşteptările cetăţenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute”, a explicat Kovesi, citată de Agerpres.
