Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

"Eroarea judiciară", motiv de dispută între Curtea de Casație si CCR

"Eroarea judiciară", motiv de dispută între Curtea de Casație si CCR

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, joi, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la aspecte de neconstituţionalitate identificate în modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, în spciall înn ceea ce priveşte eroarea judiciară.

Iulian Budușan 0 comentarii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, joi, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la aspecte de neconstituţionalitate identificate în modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, în spciall înn ceea ce priveşte eroarea judiciară. În textul sesizării, ICCJ vorbeşte despre faptul că modificările sunt ”generale şi imprecise” şi vor duce la imposibilitatea aplicării legii.

Magistraţii Curţii Supreme au decis, în şedinţa de joi, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la unele aspecte de neconstituţionalitate regăsite în modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.

Din totalul de 117 judecători în funcţie au fost prezenţi la şedinţă 79. 

În textul sesizării, magistraţii ICCJ fac referire la faptul că noţiunea de eroare judiciară nu este definită în mod clar, legiuitorul având obligaţia ”să indice în mod clar şi indubitabil ipotezele în care există eroarea judiciară”.

”Legiuitorul trebuie să detalieze cu privire la normele care pot da naştere unor asemenea vătămări şi să stabilească nivelul de intensitate al încălcării pentru a evita reluarea judecării unei cauze soluţionate printr-o hotărâre judecătorească definitivă. În caz contrar, se aduce atingere autorităţii lucrului judecat şi, implicit, securităţii a raporturilor juridice element component al securităţii juridice prevăzut în articolul 1 alineatul 5 din Constituţie”, susţin magistraţii ICCJ.

Potrivit acestora, în forma modificată ”nu sunt identificate în mod clar ipotezele în care există eroarea judiciară, ci sunt indicate, în mod general, acte procesuale dispuse cu încălcarea dispoziţiilor legale de drept material şi procesual şi hotărârile judecătoreşti definitive contrare legii sau situaţiei de fapt”.

”Referirea cu caracter general la orice act procesual, la încălcarea oricărei dispoziţii legale de drept material şi procesual, la orice hotărâre judecătorească definitivă contrară oricărei dispoziţii legale nu poate echivala cu îndeplinirea obligaţiei de a stabili în mod clar ipotezele în care există eroarea judiciară. Efectul utilizării unor formulări cu caracter general şi impecis în definiţia noţiunii de eroare judiciară este imposibilitatea delimitării sferei erorii judiciare şi, în consecinţă, imposibilitatea aplicării dispoziţiilor care o reglementează”, se mai arată în textul sesizării.

Magistraţii ICCJ susţin că legiuitorii nu au aplicat, în textul modificat, prevederile Deciziei 252/ 2018 a Curţii Constituţionale cu referire la acest aspect.

Plenul Senatului a adoptat marţi, pentru a treia oară, cu 79 de voturi “pentru” şi 26 de voturi “împotrivă” modificările aduse legii 303/2004 privind statutul magistraţilor.

Comentarii

loading...