Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

EXCLUSIV. Interviu cu rectorul Universității Politehnica din București

EXCLUSIV. Interviu cu rectorul Universității Politehnica din București

Rectorul Universității Politehnica din București transmite informații importante pentru studenții celei mai mari instituții de învățământ superior din România și candidaților de la Bacalaureat, într-un interviu pentru “România liberă”.

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

RL: Cum se va desfășura admiterea în facultățile Universității Politehnica din București anul acesta? Vor fi specializări cu examen ce presupune prezența fizică a candidaților? Dacă da, care vor fi măsurile pentru desfășurarea examenului?

Mihnea Costoiu: Universitatea Politehnica din București este cea mai veche și prestigioasă universitate tehnică din această parte a lumii.
A dovedit și în această perioadă de pandemie o capacitate de adaptare foarte mare, prin beneficierea unor platforme educaționale online dezvoltate în anii trecuți de universitate, printre care și platforma de admitere online.
Universitatea Politehnica din București a decis că în acest an, admiterea în facultăți să se desfășoare pe baza platformelor dezvoltate de către universitate în regim online. Fără excepție, toate facultățile din cadrul universității au adoptat această măsură pentru a veni în sprijinul tuturor candidaților.
Au fost asigurate platforme prietenoase prin care studenții își pot depune toate documentele în regim online, fără a fi necesară prezența fizică a candidaților sau a familiilor acestora.
Universitatea a stabilit două etape de admitere în acest an:
Prima etapă începe în data de 1 iunie și se va desfășura până la examenul de bacalaureat. În această etapă, candidații se pot înscrie, iar evaluarea se va face pe baza notelor obținute din timpul anilor de studii de liceu, pe un număr de locuri propus de fiecare facultate în parte.
Aceste locuri reprezintă un procent cuprins între 10 și 90 % din numărul de locuri pe care facultatea îl are alocat în acest an. Această competiție, declarată ca și sesiune de preaadmitere, repet se desfășoară, în primul rând, pe baza notelor obținute de către elevi în clasele a 9- a, a 10-a și a 11-a de liceu, dar și în baza unor alte rezultate obținute de elevi, cum ar fi: cunoașterea unor limbi de circulație internațională, participarea la concursuri, cercuri științifice sau profesionale, recomandări ale unor cadre didactice.
Cea de-a doua etapă de admitere se desfășoară imediat după finalizarea examenului de bacalaureat și presupune o evaluare a elevilor, în principal în baza notelor obținute la examenul de bacalaureat la materiile de specialitate (matematică, fizică, chimie, informatică, economie și așa mai departe), dar și media generală de la bacalaureat.
Universitatea a decis anul acesta să pună pe prim-plan sănătatea candidaților și a cadrelor didactice și din acest motiv a adoptat aceste decizii.
Toate informațiile cu privire la admiterea în cadrul Universității Politehnica din București sunt disponibile pe site-ul www.admitere.pub.ro.

Cum s-a desfășurat învățământul online în cadrul Universității Politehnica, în această perioadă?
Universitatea Politehnica din București este una dintre universitățile care a reușit să treacă foarte rapid la predarea în regim online, înainte de declararea stării de urgență de către Președintele României.
Politehnica a construit de mai mulți ani propriile platforme de predare online, cu scopul de a veni în sprijinul studenților și cadrelor didactice deopotrivă.
Aceste platforme au fost dezvoltate de către universitate cu sprijinul propriilor specialiști și au putut fi folosite imediat în procesul de predare/învățare/evaluare de către toate cadrele didactice și toți studenții.
Aceste platforme online ne-au permis ca întreg procesul de învățământ să fie susținut în mod normal și firesc de către profesorii de la toate ciclurile de învățământ (licență, masterat și doctorat) și pentru toate programele de studii.
De fapt, decizia universității a fost adoptată, repet, înainte de declararea stării de urgență de către Președintele României și recomandarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență ca universitățile să sisteze activitățiile față în față.

Pregătiți noi măsuri de evitare a transmiterii noului coronavirus pentru anul universitar 2020 – 2021?
Procesul de predare online s-a desfășurat în condiții bune, aș spune chiar foarte bune, ținând cont de trecerea rapidă de la predarea față în față la predarea online.

Ce decizie ați luat în privința examenelor de final de nivel licență/master sau pentru susținerea tezei de doctorat?

Universitatea a decis ca toate examenele de final de an, licență, masterat și respectiv susținerea tezelor de doctorat să se desfășoare în regim online, repet, beneficiind de platforme informatice foarte bine dezvoltate și de un corp profesoral foarte bine pregătit, care să permită susținerea în bune condiții a acestor examene în regim online.
Aceste decizii au fost adoptate cu o participare extinsă a comunității academice, consultând atât cadrele didactice, cât și studenții.

Cu siguranță sunt discipline în cadrul facultăților din UPB ce necesită prezența fizică a studenților. Ce măsuri au fost luate pentru acestea și cum se vor desfășura în anul universitar viitor?

Pentru anul universitar 2019 - 2020, universitatea a decis ca toate activitățile, inclusiv activitățile de laborator, să se desfășoare în regim online.
Din data de 11 martie și până la finalizarea anului universitar în curs, studenții și profesorii vor desfășura, în mod excepțional, întreaga activitate în regim online.
Au fost luate decizii importante la nivelul universității, astfel încât activitățile de laborator să poată fi înlocuite cu teme, exerciții, simulări, utilizarea platformelor online, fiind de real folos.
Pentru anul viitor, universitatea este într-un plin proces de analiză care să permită folosirea, atât a platformelor universității de învățare la distanță, cât și o resetare a modului de predare, de interacțiune față în față, punând pe primul plan sănătatea studenților și a cadrelor didactice. Gândim noi tipuri de laboratoare și noi modele de predare, ajutați fiind și de partenerii economici ai universității, astfel încât studenții și profesorii să poată continua în siguranța activitatea.

Universitatea Politehnica a oferit în ultimii ani cursuri de pregătire în vederea examenelor de admitere. Vor avea loc astfel de cursuri și anul acesta?

Și în acest an, în condiții mai puțin favorabile, Universitatea Politehnica din București a oferit pregătire pentru examenul de admitere.
A existat o interacțiune constantă cu elevii de liceu, prin punerea la dispoziție a unor exerciții, soluții și rezolvări ale problemelor, continuând în fiecare zi practic, dialogul cu aceștia și profesorii de liceu. Din nefericire, anul acesta cursurile se vor desfășura exclusiv pe platforme online, fără interacțiunea față în față cu profesorii.

Sunteți unul dintre susținătorii măsurii de anulare a examenului de bacalaureat în acest an. Care ar fi principalele dumneavoastră argumente?

Vreau să spun încă de la bun început faptul că am susținut, susțin și voi susține necesitatea examenului de bacalaureat, ca și condiție necesară a finalizării ciclului liceal.
Este extrem de important pentru elevii de liceu să aibă un examen de bacalaureat bine organizat și trebuie să li se ofere șansa acestor tineri să susțină acest examen.
DAR....... și în acest moment, cu foarte puțin timp înainte de începerea examenelor naționale nu există reguli clare de susținere a examenului, nu există precizări din partea Ministerului Sănătății, nu există soluții la eventualele probleme pe care copiii și profesorii le pot întâmpina înainte sau în timpul examenului de bacalaureat. Evident, probleme generate Coronavirus.
Care este baza legală prin care un tânăr nu este lăsat la examenul de bacalaureat dacă temperatura corporală depășește 37 ?
Cine certifică această temperatură - portarul, profesorul de geografie?
Cine are responsabilitatea unui eventual eșec al unui singur tânăr?
Ministerul Sănătății ezită și recomandă câteodată, spre exemplu, un număr maxim 10 elevi în clasă, alteori 4 sau 6 m² pentru fiecare elev, fără ca normele să fie clare și repet fără să existe scenarii pentru Situații de Urgență.

Unii ar spune că universitățile de stat și cele particulare au interese economice pentru a susține eliminarea bacalaureatului, deoarece ar avea mai mulți potențiali studenți, în condițiile în care, multe universități mari, nu doar Politehnica au anumite specializări unde se luptă să-și acopere locurile. Cum ați contrazice această ipoteză?

Am declarat la începutul stării de urgență, ținând cont de numărul mare de persoane infectate de lipsa unor soluții și de panica creată în societatea românească, faptul că una dintre soluțiile pentru finalizarea anului universitar 2019 - 2020 ar fi echivalarea bacalaureatului cu notele din timpul liceului.
Îmi mențin și acum această declarație: este un scenariu de luat în calcul dacă situația o impune. Franța, o țara în care examenul de bacalaureat are o valoare simbolică mult mai mare, a luat decizia echivalării examenului de bacalaureat. Olanda, de asemenea. Malta, o țară mică este adevărat, a luat decizia amânării examenului de bacalaureat, cu un an.
Deci, sunt exemple... Este important ca examenul de bacalaureat să se desfășoare în foarte bune condiții pentru toți elevii și profesorii implicați. Nu este o situație normală.
Cât privește felul în care cel puțin o parte a acestor elevi au reușit să se pregătească, eu personal am rezerve. Accesul la internet, accesul la un calculator, felul în care unii dintre colegii noștri din preuniversitar au lucrat în această perioadă, mă fac să am rezerve. Oare la acești tineri se gândește cineva? La faptul că au fost văduviți de un drept constituțional, dreptul la învățătură, iar apoi sunt puși în fața celui mai important examen, cel de maturitate, fără să se asigure pregătirea necesară? Sunt întrebări legitime pe care le-am primit la rândul meu. Autoritățile TREBUIE să dea răspunsuri. Până acum acestea lipsesc.
Cât privește aluzia că eu aș sprijini universitățile private și că interesele economice ar motiva acest argument, RESPING CATEGORIC, o asemenea afirmație.
În cei 30 de ani de la Revoluție sunt unul dintre foarte puținii miniștri care au desființat universități private (14 asemenea instituții au intrat în lichidare în mandatul meu 2012 – 2014, iar altor universități private le-a fost redusă semnificativ capacitatea de școlarizare).
Deci, sunt unul dintre puținii care au avut curajul de a lua aceste decizii. Nu am avut niciodată ore la vreuna dintre universitățile private.
Politehnica nu este printre universitățile care să aibă probleme cu numărul de candidați și acest lucru de foarte mulți ani. Nu susțin o soluție anume în folosul universității mele, și cu atât mai mult în folosul unor universități private. Deci resping ferm o asemenea aluzie.
REPET: autoritățile TREBUIE să ofere soluții pentru felul în care se vor organiza examenele din acest an, în condiții de maximă siguranță, să ofere scenarii alternative pentru situația în care va fi nevoie și să explice publicului aceste soluții, aceste decizii. Ne lipsesc toate acestea.
Circulă în spațiul public ideea că dacă se va echivala examenul de bacalaureat cu notele din liceu pentru elevii care sunt în acest an în clasa a XII-a, va trebui făcută aceeași echivalare pentru cei care au terminat liceul în anii trecuți și nu au luat examenul de bacalaureat.
Eu cred că această situație nu este posibilă având în vedere că echivalarea s-ar face doar pentru cei din anul școlar 2019 -2020. De asemenea, circulă ideea că s-ar crea o discriminare între elevii de anul acesta și elevii care au terminat în generațiile trecute care după părerea mea este o idee falsă pentru că elevii din acest an sunt într-o situație total diferită față de elevi din generațiile trecute care au avut toate condițiile necesare pentru a învăța gratuit în tot ciclul de învățământ față în față cu profesorii. Este evidentă diferența rezultată din situația generată de pandemia Covid-19. Trebuie să recunosc că marea problemă rezidă din diferențele majore de notare a elevilor. Este însă o vină a sistemului educațional care nu poate fi imputată elevilor.

Cum poate veni mediul academic în sprijinul luptei României sau chiar întregii lumi cu noul coronavirus? Politehnica are proiecte în acest sens?

Învățământul superior a venit în sprijinul societății românești cu mai multe soluții: de la spitale de campanie organizate în campusurile universităților și diferite soluții de sprijin oferite medicilor, până la consilierea psihologică acordată populației.
Politehnica nu putea lipsi din acest efort național. Universitatea lucrează în această perioadă cu mai multe spitale și centre de excelență. A produs și trimis, spre omologare, diferite soluții de dezinfectare patentate în universitatea noastră, a produs măști și viziere cu ajutorul tehnologiilor moderne printare 3D și lucrează la diferite soluții informatice utilizând inteligența artificială pentru a veni în sprijinul medicilor și pacienților. Distribuim aceste produse în spitale, cu ajutorul Asociațiilor medicilor. Împreună cu Asociația Studenților din Universitatea Politehnica din București - ASPOLI și a partenerilor economici, am realizat soluții informatice pentru sprijinul interacțiunii medic - pacient, am sprijinit persoanele în vârstă, pentru a-și procura cele necesare și așa mai departe. Universitatea Politehnica din București este un actor extrem de activ în acestă perioadă.

Considerați că această pandemie mondială ar trebui să determine regândirea învățământului superior? Cum?

Răspunsul la această întrebare este un DA foarte mare. Trebuie să profităm de eforturile făcute de fiecare cadru didactic, de fiecare student, de fiecare membru al societății, în această perioadă și să înțelegem care sunt provocările noi care stau în fața universităților și a societății în general.
Trebuie regândit modul de predare. Laboratoare virtuale, folosirea inteligenței artificiale, în general folosirea masivă a noilor tehnologii, trebuie să devină un fapt obișnuit în universitățile noastre.
Statul român și noi toți suntem datori să gândim și să reevaluam învățământul la distanță. Un învățământ la distanță foarte bine realizat, foarte bine evaluat, pe criterii foarte clare, cu o transparență maximă și făcut cu profesionalism, care să îmbine resursele informatice ce trebuie dezvoltate cu resursele pe care astăzi le au universitățile. Știu că nu este un mesaj care va fi popular și este cu atât mai incitant mesajul venit de la rectorul celei mai mari universități de tehnologie din această parte a lumii, DAR dacă noi nu vom accepta viitorul, alții o vor face și vor fi pregătiți cu mult timp înaintea noastră.
Învățământul online, în noua paradigmă, va sparge barierele, ne va apropia foarte mult, iar prezența unor mari universități occidentale în România sau în oricare loc va fi mult mai facilă. Presiunea globalizării și din această perspectivă va fi mult mult mai mare, iar universitățile românești vor trebui să facă față acestei noi provocări, va trebui să recunoaștem care ne sunt punctele slabe și mai ales va trebui să schimbăm cu totul și cu totul modul în care gândim învățământul de mâine.

Ați fost ministru și secretar de stat, ce decizii ați fi luat, în cazul în care vă aflați la conducerea Învățământului, în această perioadă?

În această perioadă, dialogul cu Ministerul Educației a fost unul mai intens, în anumite perioade, atunci când am discutat despre modificările necesare. Eu personal cred că este nevoie de mult mai mult dialog și cred de asemenea că acest lucru a lipsit, vorbind acum de un dialog instituțional între minister și universități.
Nu vreau să vorbesc despre ce aș fi făcut în calitate de ministru al educației pentru că nu îmi doresc să mai revin vreodată în această poziție. Însă îmi permit să spun totuși că în această perioadă, m-aș fi bazat mult mai mult pe resursele pe care universitățile le au, pe expertiza de care acestea dispun în a analiza, diagnostica și a oferi soluții ministerului și societății.

Considerați că actuala conducere a Ministerului Educației a avut/are o bună colaborare cu universitățile din România?

Distanțarea ministerului de universități nu este utilă nici uneia dintre părți și în primul rând elevilor, studenților și profesorilor.

Puteți transmite un mesaj pentru cei care vor susține examenul de Bacalaureat?

În această perioadă complicată, cred că cel mai bun îndemn către tinerii care vor susține examenul de bacalaureat este de a avea încredere în propriile forțe. Și această generație este o generație de oameni foarte buni, de copii cu rezultate excepționale și merită să primească toată atenția noastră. Le urez tuturor BAFTĂ!!!! Urarea studenților și a mentorului meu, Academicianul Radu Voinea: Baftă!!!! Încredere !!! Și calm!!!!

Ce mesaj le transmiteți absolvenților de clasa a XII-a care vor să devină studenți ai UPB?

Politehnica așteaptă pe acei tineri care doresc să intre pe porțile ei, mai pregătită ca niciodată. Întreaga comunitate s-a mobilizat în această perioadă și este pregătită pentru noul an universitar în condiții foarte bune, indiferent de situația epidemiologică.
În aceasta perioadă suntem convinși că societatea a înțeles cât de importanți sunt inginerii și care este potențialul imens pe care această meserie îl oferă tinerilor.
Suntem de asemenea convinși că după această criză, chimiștii vor fi din ce în ce mai căutați, specialiștii din inginerie medicală, specialiștii din infrastructurile critice, alături de electroniști, automatiști și mecanici.
Și anul acesta, Universitatea Politehnica din București are ofertă de locuri de muncă generoasă. Avem, în plină perioadă de criză, o ofertă de 10.000 de locuri de muncă, pentru absolvenții universității. La un număr de circa 3.400 de absolvenți în 2020.
Societatea românească și cea europeană traversează o puternică criză a lipsei inginerilor. Comisia Europeană vorbește de necesitatea existenței a 2 milioane de noi ingineri în următorii 10 ani. România are nevoie de 400.000 de ingineri în următorii de ani.

Comentarii

loading...