În paralel cu propunerea, va avea loc prezentarea unui concept privind înfiinţarea Centrului Naţional de psihologie operaţională al MApN, în luna martie cel târziu.
“Am dorit să mă întâlnesc astăzi cu Corpul psihologilor din Armata Română (…), au răspuns aproape toţi psihologii pe care-i avem încadraţi în momentul de faţă în Armata Română, nu sunt foarte mulţi (…) Din păcate, aceasta este în momentul de faţă încadrarea pe care o avem în Armata Română, sunt oameni cu foarte multă experienţă, oameni care lucrează de foarte mulţi ani în sistemul militar. (…) Vom înfiinţa acel Centru Naţional de psihologie operaţională de care am vorbit şi eu cred că la sfârşitul lunii februarie sau cel mai târziu la începutul lunii martie vom avea, deja, acest proiect gata, această concepţie gata şi o vom putea prezenta”, a declarat Mihai Fifor, într-o conferinţă de presă desfăşurată cu ocazia întâlnirii cu psihologii încadraţi în structurile Armatei Române, eveniment desfăşurat la Cercul Militar Naţional.
Ministrul Apărării Naţionale a precizat că pentru rezolvarea situaţiei privind deficitul de psihologi din Armata Română se va propune prin Memorandum suplimentarea posturilor.
“Am anunţat că în Memorandumul pe care o să-l propunem Guvernului României pentru încadrarea unor funcţii în Armata Română se vor regăsi şi 50 de posturi de psiholog pe care dorim să-i încadrăm anul acesta. Totodată, avem alături de noi cadre didactice universitare, dorim un protocol cu Universitatea din Bucureşti şi, de ce nu, (…) cu facultăţi de profil din ţară, astfel încât să putem să dezvoltăm împreună programe de formare postuniversitară cu bătaie pe psihologia orientată către partea de activitate militară. Nu numai că ne interesează starea militarului român pe toată durata activităţii sale, ne interesează foarte mult ce se întâmplă, în special cu militarii care revin din teatrele de operaţii şi cu asistenţa pe care trebuie să o aibă pe toată perioada reintegrării după revenirea din teatrul de operaţii”, a declarat Fifor.
Ministrul a precizat că, la ora actuală, pentru fiecare unitate militară există partea de asistenţă psihologică, dar a subliniat că “este o lipsă mare de psihologi în Armata Română”.
“Nu ascund lucrul acesta, de aceea şi spuneam că vom încadra psihologi. Pe de altă parte, colegii psihologi încadraţi deja au arondate unităţi militare şi practic încercăm să asigurăm asistenţă pentru toate aceste unităţi. În ceea ce priveşte teatrele de operaţii, batalioanele care merg în teatrele de operaţii au încadrat psiholog”, a completat Fifor.
Ministrul a menţionat că există solicitări din partea unor psihologi civili care ar dori să fie încadraţi în funcţie militară, fiind întrebat în acest sens.
“Şi asta este o discuţie. Există solicitare din partea unor colegi psihologi care ar dori să fie încadraţi în funcţie militară. Pe de altă parte, sunt şi colegi care nu doresc lucrul acesta. Rămâne să alegem calea cea mai potrivită. Desigur, noi ne-am dori să fie încadraţi cu funcţie militară, să fie ofiţeri în Armata Română”, a declarat Fifor.
La rândul său, colonelul Vasile Marineanu, şeful Centrului de investigaţii sociocomportamentale al MApN, a precizat că până în prezent au fost diagnosticaţi cu sindrom de stres posttraumatic 19 militari ai Armatei Române.
“Avem o abordare destul de serioasă în ceea ce priveşte acest fenomen, înţelegem faptul că orice militar care a participat la o misiune în teatrul de operaţiuni, dar mai ales cei care s-au confruntat cu evenimente cu potenţial traumatic pot să dezvolte o astfel de tulburare. (…) Încercăm să facem câteva screeninguri psihologice, atât la plecarea în teatrele de operaţii, cât şi la întoarcerea din teatrele de operaţii. La momentul actual există, în ceea ce priveşte datele oficiale, un număr de 19 militari care au fost diagnosticaţi cu tulburare de stres posttraumatic”, a declarat colonelul Marineanu, la solicitarea presei.
Totodată, oficialul MApN a precizat că, în prezent, există un deficit de 76 de funcţii de psiholog la nivelul Armatei Române, întrebat în acest sens.
“Să zicem, reprezintă aproximativ o treime din numărul total de funcţii pe care noi le avem prevăzute, însă (…) vom încadra aşa cum a spus şi domnul ministru (…) cu prioritate vom încadra 50 de funcţii de psiholog împreună cu alte funcţii de medic care sunt scoase la concurs în viitorul apropiat”, a precizat Marineanu.
El a precizat că partea de evaluare psihologică a militarilor trebuie să fie “acel element de legătură între a cunoaşte problemele cu care se confruntă militarii şi a oferi un ajutor specializat”.
“De altfel, în această concepţie la care lucrăm şi sper să o putem definitiva la începutul lunii viitoare, (…) vom introduce, sperăm noi, şi alte specialităţi în domeniul psihologiei militare care ar putea să contribuie la o recuperare adecvată a militarilor din teatrele de operaţii, mă refer aici la componenta clinică, inclusiv consiliere psihoterapie, dar şi anumite specialităţi mai înguste cum ar fi neuropsihologia sau terapia ocupaţională”, a mai declarat Marineanu.
