Bugetarii nemulțumiți că Guvernul nu aplică Legea salarizării s-ar putea îndrepta către instanțele de judecată, iar numărul mare de dosare ar putea produce o criză în Justiție, atrage atenția președintele CNS “Cartel Alfa”.
RL: Se pune problema declanșării grevelor – grevă generală sau o grevă pe anumite sectoare de activitate?
Bogdan Hossu: Grevă generală este puțin de zis, dar va fi problema unor greve pe sectoate de activitate care să impacteze în blocarea desfășurării unei activități normale economice, dar și sociale implicit, pentru că de exemplu, o grevă în domeniul transporturilor, evident că afectează pe toată lumea, nu numai sectorul economic. Noi sperăm însă să existe până la sfârșit, mintea cea din urmă a românului și să se intre într-un dialog social pentru că de exemplu, inclusiv împreună cu celelalte federații sindicale, Cartel ALFA și cu o mare parte dintre confederațiile de angajatori, patronale am solicitat Guvernului, înainte de a promova către Parlament să avem o discuție pe proiecția bugetului de stat. Am făcut adresă către Ministerul Programelor Europene tocmai pentru a începe discuțiile foarte focalizate pe programul național și constatăm că, deși termenele sunt relativ apropiate – PNRR-ul este prevăzut să fie depus la începutul lunii aprilie de către Guvernul României la Bruxelles – există alte priorități și preocupări de desemnare a prefecților sau alte chestiuni de performare a secretarilor de stat ca prioritate a guvernanților și mai puțin lucrurile care sunt într-adevăr prioritare și urgente.
Alte domenii în afară de cel al transporturilor în care am putea să ne așteptăm ca angajații să blocheze activitatea sau că vor să adere la această formă de protest?
Unii, da, unii, nu. Este greu de spus. Nu am ajuns în faza aceasta pentru a lua măsuri extreme. Asta înseamnă numai o disperare și de fapt constatarea că posibilitatea construirii unui dialog social normal și constructiv ar fi soluția ideală. În momentul în care se va constata că dialogul nu se poate construi, că de fapt dialogul nu înseamnă decât tragere de timp, nefinalizat cu angajamente clare și acte normative care să transpună în practică solicitările și cele convenite de comun acord, probabil, lumea se va orienta și către acțiuni mai radicale: blocarea drumurilor, grevă. Blocarea drumurilor – cel puțin pentru marea majoritate a cetățenilor – e mult mai eficientă decât chestiunea cu o grevă care fiind în interiorul întreprinderii, nu întotdeauna este percepută public la dimensiunea adecvată. Înseamnă sacrificiu pentru salariați pentru că nu-și iau salariile, dar în același timp guvernanții – mai ales dacă este în sectorul privat, consideră că e treaba lor, nu îi mai interesează. Dacă însă sunt greve în sectoare de utilitate publică – educația, sănătatea, poliția, transporturile – în momentul respectiv evident, lucrurile se schimbă, vor fi obligați să acționeze mult mai rapid.
Vedem că Guvernul întârzie să aplice Legea salarizării unitare, Legea pensiilor. Care sunt speranțele că vor fi aplicate aceste legi și dacă există pericolul – pentru că sunt zvonuri – că s-ar ajunge chiar la tăieri salariale în sectorul bugetar?
Tăierile salariale cred că totuși rămân o poveste și o presiune făcută câteodată de unii politicieni, pentru că efectiv, în momentul respectiv la o asemenea acțiune cred că va fi căderea imediată a Guvernului, pentru că revolta va fi atât de radicală și rapidă, încât nimeni nu va putea reacționa la manifestările respective și nu va putea rezista.
În ceea ce privește nerespectarea cadrului legislativ în sistem, aceasta este o problemă generală. Tocmai de aceea am solicitat medierea administrației publice judiciare. Practic este anormal ca Guvernul sau Parlamentul, ca elemente care garantează statul de drept și buna funcționare a statului, să fie primele care nu respectă cadrul legal, să fie primele care, abuzând de pozițiile lor, să nu respecte cadrul legal. Ceea ce este complet anormal. Și nu numai anormal, dar vom intra într-o situație circulară din care ieșirea va fi foarte dificilă, pentru că lumea va încerca să apeleze la justiție. Și cu toate dificultățile – că justiția va fi supraîncărcată și cu efecte negative în alte domenii – totuși deciziile se vor obține. Și asta vedem de la amenzile care au fost date cu ocazia pandemiei și pe care de fapt, justiția le anulează relativ pe bandă. Tot așa și drepturile salariale. Nerespectarea legii sau drepturile de pensii vor conduce la decizii ale justiției care evident trebuie să se facă prin prisma legislației în vigoare. Atâta timp cât legislația nu este respectată de către Guvern este greu să ceri celorlalți cetățeni să respecte legea.
Vă dau cel mai banal exemplu: în programul de guvernare, deși există de anul trecut prevedere cu coșul zilnic pentru trai decent, Guvernul nu prevede stabilirea salariului minim în funcție de această lege. Deci este evident o încălcare voită a unor prevederi legale de care guvernanții nu vor să țină cont, ceea ce este aberant, dacă ei sunt cei care după aceea, cer respectarea statului de drept. Păi dacă ei nu respectă statul, de ce cetățeanul să respecte legile legate de manifestări publice, să respecte legile legate de poziția față de instituțiile publice etc.? Păi ori suntem toți egali în fața legii și respectăm legea, ori în momentul respectiv de fapt am făcut o nouă clasă de comuniști cu altă titulatură care de fapt, ajungând în funcții de decizii politice cred că pot să taie și să spânzure ca niște feudali.
