Ea a precizat că cifrele actuale arată că un număr de aproximativ 9,7 milioane de români sunt plecaţi din ţară şi că motivele cel mai des invocate de ei sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului şi corupţia.
În prezent, conform cifrelor comunicate de 70 de misiuni diplomatice ale României, centralizate de MPR, numărul total al românilor de pretutindeni este de aproximativ 9,7 milioane.
„Este greu de estimat numărul lor, pentru că nu sunt obligaţi să declare şi nu îşi stabilesc reşedinţa”, a mai spus ministrul.
Ea a explicat că aproximativ 5,6 milioane se află în Diaspora, iar diferenţa, în comunităţile istorice.
Chestionarul lansat de MRP are ca scop identificarea nevoilor conaţionalilor de peste hotare şi consolidarea comunicării cu ei.
„Am depus un proiect, pe POCA (Programul Operaţional Capacitate Administrativă), este în curs de evaluare la Ministerul dezvoltării. Nădăjduim ca la sfârşitul lunii septembrie să primim o veste bună, că suntem eligibili. Această solicitare este pe dezvoltarea capacităţii administrative a Ministerului. Dacă vom fi eligibili, vom încerca să realizăm în 24 de ţări, unde sunt comunităţi româneşti, studii pentru a afla şi un număr înspre cel adevărat al românilor din afară şi a ceea ce îşi doresc ei ca statul român să facă pentru ei în ţările în care au ales să trăiască şi ce i-ar detarmina să se întoarcă acasă sau să simtă mai mult româneşte unde se află”, a declarat ministrul Intotero.
Au fost primite 322 de răspunsuri, dintre care peste 200, din partea organizaţiilor neguvernamentale din Diaspora şi din comunităţile istorice.
„Am primit 60 de solicitări din partea românilor din afara graniţelor. Marea majorotate sunt persoane cu studii superioare”, a explicat Intotero.
Media de vârstă a respondenţilor este de 50 de ani, ocupaţiile lor sunt diverse, însă predomină activitatea în domeniul construcţiilor şi serviciilor.
Motivele cel mai des invocate când au fost întrebaţi de ce au plecat din ţară sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului şi corupţia.
Dacă ar fi remediate, acesta ar fi motivul principal pentru care ar reveni în România, însă „în următorii 4 ani, potrivit statisticii, foarte puţini dintre ei îşi vor dori să se întoarcă”, a completat ministrul.
Privind situaţia românilor în ţările în care au ales să trăiască, potrivit răspunsurilor, media aprecierii pentru implicarea statului gazdă în viaţa lor este sub 7, iar gradul de mulţumire faţă de statutul pe care îl au acolo ajunge sub 8. „Ceea ce ne demonstrează încă o dată că românii care au plecat din ţară, marea majoritate a lor, nu au plecat de bine şi că mulţi dintre ei şi-ar dori ca la un moment dat să se întoarcă acasă”.
Ei îşi doresc coagularea comunităţilor, reclamă lipsa de unitate a românilor din afara graniţelor, îşi doresc mai multe evenimente şi acţiuni în domeniul educaţional, solicită mai multe cursuri de limba română – derulate prin proiecte susţinute de MPR şi de Ministerul Educaţiei Naţionale prin Institutul Limbii Române.
Chestionarul dedicat românilor aflaţi în străinătate este publicat pe site-ul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.
Natalia Intotero a precizat miercuri, când a prezentat bilanţul mandatului pentru primele şase luni ale anului, că a solicitat o cifră estimativă actualizată a românilor din străinătate.
