Istudor: Liniștea din universitate, în ultimele patru luni, nu este normală

Istudor: Liniștea din universitate, în ultimele patru luni, nu este normală

Mediul economic ar fi trebuit să înțeleagă din experiența pandemiei că nu trebuie să mai depindem de importuri, apreciază rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) din București, Nicolae Istudor, într-un interviu acordat cotidianului “România liberă”.

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

Rectorul ASE spune că pandemia reprezintă și o oportunitate pentru viitoarea generație de economiști.

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, înainte de a fi rector al ASE București, a mai ocupat și funcția de prorector a aceleiași instituții de învățământ superior.

În perioada aprilie 2004 – ianuarie 2005 a fost secretar de stat pe dezvoltare rurală și politici agricole, în cadrul  Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Cum s-a desfășurat procesul didactic în cadrul ASE, în timpul pandemiei?

Întregul proces didactic din universitatea noastră s-a desfășurat online, începând cu 15 martie și va continua la fel, cel puțin până la începerea noului an universitar. Vorbim aici de susținerea cursurilor, laboratoarelor, seminariilor și lucrărilor practice, aferente semestrului al II-lea al anului universitar 2019-2020; organizarea examenelor de verificare a cunoștințelor din acest semestru; organizarea examenelor de finalizare a studiilor de licență și masterat; depunerea și susținerea rapoartelor de cercetare pentru studiile de doctorat; iar, în această perioadă, organizăm exclusiv online examenele de admitere la studiile universitare de licență, masterat și doctorat.

Sunt bucuros să constat că, până în acest moment, comunitatea noastră universitară a parcurs cu bine toate aceste etape, atât de importante, de organizare a procesului didactic, la care au participat, în egală măsură, cadrele didactice, studenții, personalul didactic auxiliar și nedidactic ale Academiei de Studii Economice din București.

Cum s-au adaptat studenții dumneavoastră și profesorii ASE la școala online?

Vom fi sinceri și vom recunoaște că nu ne-a fost ușor, deși, în mod paradoxal, criza a însemnat multe provocări, precum şi oportunităţi de dezvoltare personală atât pentru cadrele didactice, cât și pentru studenți. Învăţământul românesc a fost supus aceloraşi transformări, adaptări şi provocări, ca şi învăţământul de pe toată planeta, afectată de această pandemie. 

Principala provocare, căreia a trebuit să-i facem faţă cât mai bine în această perioadă, a constituit-o mutarea, practic peste noapte, a întregului proces educaţional (cu infrastructura şi logistica sa specifică), respectiv transferarea activităților didactice ale universităţii în mediul exclusiv online. Studenţii, cadrele didactice, personalul didactic-auxiliar și nedidactic, cu toţii am fost nevoiţi să reconfigurăm sistemul comunicării noastre instituţionale în varianta virtuală, în care aproape toţi ne aflăm la domiciliu.

Cadrul formal, tradițional, cu regulile sale riguroase, şi, mai ales, cu prezenţa faţă-în-faţă a principalilor actori ai procesului educaţional, s-a transformat radical în acest context. Este o realitate în care toţi am plonjat defavorizaţi de macrocontextul psihologic complex în care ne-am aflat, asociat dilemelor şi grijilor legate de sănătatea noastră şi a celor dragi, de situaţii cu totul noi, cum ar fi stările de urgenţă și de alertă, pe care practic majoritatea nu le-am mai întâlnit vreodată în viaţă şi care te marchează atât psihologic, cât şi ca mod de viaţă. În aceste condiţii, prioritară a fost, să o recunoaştem, asigurarea sănătăţii noastre, a studenţilor şi angajaților noştri.

În premieră pentru universitatea pe care o conduceți, admiterea este organizată exclusiv online. Au apărut dificultăți pentru candidați sau pentru cei care se ocupă de admitere?

Conducerea Academiei de Studii Economice din București a aprobat în timp util metodologiile de admitere la programele de licență, masterat și doctorat, prin care am urmărit să acoperim toate neajunsurile, determinate de COVID-19, astfel încât toate documentele de înscriere, dar și desfășurarea tuturor etapelor concursului de admitere, s-au realizat exclusiv online. Povara activităților specifice a fost transferată, astfel, către comisiile de admitere la nivel de universitate și de facultate, care au descărcat documentele de concurs și au constituit fizic dosarele de admitere, pe baza cărora desfășurăm, în continuare, în condițiile specifice acestui an, concursurile de admitere până la finalizarea acestora.

Sigur că orice proces nou generează și probleme de adaptare pe care, din fericire, le-am depășit cu bine până acum. Concluzia noastră este aceea că, indiferent de situațiile din anii următori, Academia de Studii Economice va lua în calcul desfășurarea admiterii în sistem online. Așa cum este cunoscut, aveam câte 2000-3000 de candidați zilnic în perioada de înscriere în fața clădirilor noastre, care suportau, majoritatea însoțiți de părinți, canicula, aglomerația din mijloacele de transport, înregistrându-se cheltuieli suplimentare din partea candidaților și familiilor lor.

O singură etapă din întreg procesul de admitere online ridică probleme organizatorice, aceasta fiind cea de confirmare a locurilor de la buget, care, până acum, se realiza prin depunerea Diplomei de Bacalaureat, în original. Asta nu se mai poate întâmpla, pentru că este această perioadă dificilă, care implică distanțarea fizică, dar și pentru că dorim să implementăm un sistem modern de admitere integral online. Noi am luat măsura ca fiecare candidat să depună o declarație pe proprie răspundere, prin care aceștia precizează că alege universitatea noastră, respectiv facultatea la care a fost admis, urmând ca în toamnă, când se prezintă la cursuri, să semneze contractul de studii și să depună diploma în original. Aceasta este strategia actuală și viitoare pentru gestionarea eficientă a acestor momente delicate din viața universității noastre.

Având în vedere lipsa unui examen scris de admitere, credeți că se va impune o triere a studenților în primul an, mai exigentă, să spunem, ca până acum?

Nu putem discuta despre o coborâre a exigențelor la Academia de Studii Economice din București în privința calității candidaților noștri. Concursul din acest an are o altă formă de desfășurare, nu un alt conținut. Candidații noștri parcurg absolut aceleași etape și întrunesc aceleași criterii pentru a deveni studenții ASE, ca și în anii precedenți. Nu am renunțat și nu am reconfigurat nimic în ceea ce privește standardele de calitate.

În plus, Academia de Studii Economice din București menține tradiția redistribuirii studenților pe formele de finanțare la buget și taxă dupa primul semestru din anul I, în funcție de media obținută în prima lor sesiune ca studenți ai universității noastre.

Cum vedeți anul universitar următor?

Este întrebarea la care mă gândesc mereu și care ne preocupă cel mai mult în această perioadă. Sigur că ne dorim să avem parte de un an universitar cât se poate de normal, atât pentru studenți, cât și pentru cadrele noastre didactice. De asemenea, vrem să deschidem anul universitar în acordurile imnului Gaudeamus Igitur în Aula Magna și în alte amfiteatre ale noastre. Ne este dor să îi vedem pe studenți în universitate și știm că și ei doresc acest lucru. Liniștea din universitate din ultimele patru luni nu este normală pentru o universitate dinamică, așa cum este ASE. Dorim să revenim cât mai repede la normalitatea. Este important ca bobocii să vină la universitate, să aibă posibilitatea să se bucure de o viață frumoasă de student în  amfiteatrele noastre, în sălile de lectură și în campusurile universitare, să beneficieze de mobilități internaționale, de toate condițiile de a se dezvolta profesional, dar și ca oameni.

Din păcate, suntem total dependenți de evoluția unor factori independenți de noi și de decizii ce urmează a se lua la un nivel superior și cărora trebuie să ne supunem, de aceea construim planuri pentru noul an universitar pentru toate variantele evoluției pandemiei. Avem în acest moment trei scenarii pentru anul viitor: primul, și cel mai fericit scenariu, se referă la prezența fizică în universitate a studenților și cadrelor didactice (așa cum se întâmpla până-n 15 martie); cel de-al doilea ar fi continuarea activităților didactice în sistem online; iar cel de-al treilea este un scenariu de mijloc, în care jumătate din studenți vor fi prezenți fizic în sălile de curs și seminarii în prima săptămână, iar cealaltă jumătate în sistem online (la aceiași oră), urmând ca în a doua săptămână să se facă rocada între cele două componente din serie, respectiv grupă, astfel încât studenții să fie prezenți în universitate o data la două săptămâni (cadrele didactice fiind prezente permanent la cursuri și seminarii). 

Ce credeți că au învățat mediile academic și economic din România, din această experiență, a pandemiei?

Cu toții am înțeles că trebuie să fim uniți în fața unor situații dificile și să fim mult mai înțelegători față de semenii noștrii.

Mediul academic a învățat, într-un ritm foarte alert, ce înseamnă învățământul online, comunicarea online, dar și faptul că acest tip de învățământ presupune o infrastructură IT puternică, servere puternice, specialiști în mentenanță, materiale didactice corespunzătoare.

O altă lecție, logică, dată de această perioada a pandemiei, ne arată că sunt mulți studenți, care nu își permit încă un laptop performant, o conexiune de calitate, anumite standarde financiare care să le asigure confortul într-un astfel de sistem de educație.

Fără a încerca să mă erijez în posesorul unor truisme despre ce a însemnat această criză pentru mediul economic, cred că cel mai important lucru, demonstrat de aceasta perioadă, a fost să înțelegem cât de important este să creăm posibilitatea economiei noastre de a produce mărfuri și servicii de bază, astfel încât să funcționăm fără dependența de importuri, mai ales că am văzut și vedem în continuare cât de greu ne este să importăm anumite bunuri în situaţii de criză (ştiut fiind faptul că, în astfel de situaţii, greul economiei îl duce capitalul autohton).

Care ar fi principalul lucru care ar trebui să se schimbe pentru mediul academic, cât și pentru cel economic, post-pandemie?

În mare măsură m-am referit deja la aceste lucru în întrebarea anterioară. Aș adăuga că mediul academic are nevoie de cadrul legal de funcționare atât în condiții normale, cât și în condiții de criză aprobat la nivel de țară, astfel încât să existe timpul fizic necesar pentru elaborarea de reguli, proceduri și metodologii care să asigure un învățământ universitar de calitate, ceea ce implică și o infrastructură adecvată.

În ce privește mediul economic post-pandemie, sunt câteva aspecte pe care trebuie să le luăm în seamă, ca puncte de pornire în asigurarea condiţiilor pentru revigorarea economiei naţionale. Aş pleca de la două măsuri generale care se iau în orice perioadă de criză, şi anume: alocarea de sume suplimentare pentru investiţii (în infrastructură şi sectoare de activitate potenţial competitive) şi gestionarea eficientă a resurselor bugetare şi raționalizarea chetuielilor bugetare alocate pentru consum. Când vorbim de investiţii, trebuie să identificăm domeniile prioritare ale economiei noastre, care pot deveni competitive pe piaţa UE, şi nu numai, care după părerea mea sunt: IT, turismul, agricultura şi industria alimentară (ultimele două sectoare cu un potential enorm, nevalorificat din diverse motive). Este nevoie, de asemenea, să susţinem aceste sectoare cu riscul de a creşte deficitul bugetar şi, de ce nu, să ne gândim şi la un program de reindustrializare a ţării (adică să producem noi ceea ce putem). Este momentul să identificăm toate sectoarele pentru care putem realiza producție, noi aici în țară, și să susținem investițiile în înfiițarea și dezvoltarea acestora, prin aceste măsuri urmărindu-se, inclusiv, echilibrarea balanței comerciale externe.

Care va fi situația în căminele studențești ale ASE? Va fi redus numărul de persoane cazate? Cum vor fi triați studenții care vor avea loc în cămin?

Pe parcursul vacanței de vară, ne pregătim să primim studenții în cămine în condițiile cerute de toate prevederile legale cu privire la respectarea siguranței și sănătății studenților, prin efectuarea lucrărilor de reparații în cămine. Sănătatea studenților și a cadrelor didactice, a tuturor membrilor comunității noastre universitare sunt prioritate pentru universitatea noastră.

Legat de numărul de studenți în camera, noi am luat măsuri de reducere a acestuia de la 4 la 3, respectiv de la 3 la 2 studenți cazați într-o camera și așteptăm, în continuare să vedem ce decizii se iau la nivel de țară cu privire la această problematică. Trebuie spus că, dacă se urmărește să se limiteze numărul de studenți în camera, este obligatoriu să știm din timp pentru a ne adapta deciziile noastre la noile reguli naționale.

Așa cum prevede metotologia de cazare a studenților, repartizarea acestora în cămine se face, preponderant, în funcție de mediile de la admitere, respectiv de mediile din semestrele precedente, existând și cazuri sociale și medicale pe care le soluționăm conform prevederilor legale.

În concluzie, vă putem spune că îi vom aștepta pe studenții noștrii cu căminele în condițiile cele mai bune pe care le putem oferi, rspectiv vom analiza și decide în perioada următoare ce anume se impune să mai facem pentru a evita apariția unor situații pe care nimeni nu le dorește. 

Cum apreciați colaborarea Ministerului Educației și Cercetării cu universitățile, în această perioadă?

Așa cum am mai spus, această pandemie a reușit să ne unească mai mult decât oricând, pe toată perioada aceasta a existat o foarte bună colaborare cu ministerul de resort și cu celelalte universități. De asemenea, a existat o consultare permanent între universități și reprezentanții ministerului pentru elaborarea și implementarea actelor normative care să asigure buna funcționare a univerităților.

Va fi diferită viitoarea generație de economiști, școlită în perioada pandemiei, față de cele de până acum?

Cred că viitoarea generație de economiști va fi la fel de bine pregătită, ca și cele anterioare, pentru că activitățile didactice desfășurate online au fost, pentru unii studenți, chiar mai solicitante decât cele în varianta clasică (vă asigur că și pentru cadrele didactice a fost o perioadă mult mai solicitantă, din toate punctele de vedere). Studenții silitori și motivați au învățat bine mereu, așa cum cei mai puțin interesați în calitatea propriei pregătiri au avut rezultate modeste în orice variantă de predare.

Probabil, studenții care au urmat acest semestru "de pandemie", au avantajul de a fi mai familiarizați cu elementele comunicării online, de a-și gestiona mai bine emoțiile în perioade de criză, dar și de a fi observat, pe viu, ce înseamnă o criză economică, respectiv o pandemie, ceea ce, pentru un economist echivalează cu un studiu de caz cum rar se întâlnește în viață.

Putem concluziona că, în orice criză există riscuri și oportunități, depinde de fiecare dintre noi cum sesizezăm și valorificăm aceste oportunități.

Ce mesaj aveți pentru cei care doresc să urmeze cursurile ASE București?

Suntem foarte nerăbdători să-i primim și să-i cunoaștem pe viitorii studenți. În același timp, dorim să observăm reacția lor cu privire la „noul” pe care îl reprezentăm noi pentru ei și ne-am propus așa-anumite perioade de evaluare a activității noastre, atât din punctul de vedere al studenților, cât și al colegilor. Dorim să ne autoevaluăm. Considerăm că, într-adevăr, acesta este un cuvânt pe care îl vom folosi la început de an universitar, este vorba despre o autoevaluare a potențialului nostru în noile condiții de activitate. Ne dorim să consolidăm și să îmbunătățim standardele de calitate ale Academiei de Studii Economice.

Îi așteptăm pe studenții noștrii atât pe cei de ani mari, cât și pe ”boboci” (care sperăm să fie cât mai mulți atât la programele de licență, cât și la cele de masterat) și ne propunem, în continuare, să-i pregătim pe aceștia pentru carierele pe care și le doresc.

Comentarii

loading...