Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Japonezii îi învață pe constănțeni cum să strângă gunoaie după metoda Kaizen

Japonezii îi învață pe constănțeni cum să strângă gunoaie după metoda Kaizen

Japonezii au venit în Constanța pentru a învăța autoritățile și locuitorii ce este Kaizen și cum pot face curățenie ajutându-se de acest concept.

Cristian Hagi 0 comentarii

Primăria municipiului Constanța a organizat Conferința Internațională KAIZEN™ și a strâns o echipă de voluntari care a făcut curățenie pe plaja Modern, plajă unde, peste mai puțin de o lună, se va desfășura festivalul Neversea.

Acțiunea ”5S Public” – „Curățenie la standarde japoneze“ – este un eveniment complex de aplicare a metodelor japoneze Kaizen, pentru îmbunătățirea relațiilor sociale la nivelul orașelor, reunind parteneri din mediul privat, administrație publică, mass media și ONG-uri. Acesta presupune ecologizarea spațiilor publice din România, în stil japonez, conform filozofiei Kaizen.

La ea au participat elevi, studenți, voluntari, dar și cercetași marini, soldați români și britanici de la Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu“. Înainte de a face curățenie, aceștia au beneficiat de instruire în managementul menținerii curățeniei, igienei și aspectului civilizat al unui oraș.

 

Un proces care durează cel puțin 10 ani

Julian Bratu, director Kaizen Insitut și președinte Kaisen Manager Club, spune că aplică această metodă, în România, din 2011. „Am avut prima acțiune în 2011, am căutat întotdeauna primari cu minte deschisă și cu responsabilitate socială și într-adevăr am fost în multe orașe ale țării, reușind să obținem întotdeauna la finalul acestor acțiuni satisfacție și bucuria oamenilor. Dar trebuie să realizăm că un astfel de proces durează foarte mult, în Japonia a durat 10 ani până s-au văzut primele rezultate. Nu cred că în România va fi mai repede însă trebuie să fie cineva care face pasul înainte și apoi alții care urmează și sunt perseverenți pe acest drum”, a spus acesta. Bratu a mai afirmat că acest lucru se face cu ajutorul japonezilor, pentru că aceștia sunt un model prin calitatea lor socială, cea mai ridicată din lume.

 

Cum se face curățenie

Directorul Kaizen Institut a explicat și cum se face curățenie. „Fiecare face curățenie în felul său. Acest mod este un mod standardizat, adică cu cele mai bune practici pentru ca oamenii să se transforme făcând curățenie, înțelegând că nu trebuie să fie ceva decât un impuls din exterior sau interior, ci trebuie să fie ceva sistematic pentru ca atât el, cât și ceilalți cu care relaționează să fie mai bine, să o ducă mai bine. Este un mod standardizat și poate și aici ați observat avem un gen de standard, cu lideri, cu responsabilități, fiecare ce face, resurse, mănuși, saci în cazul nostru, cu o poză de grup înainte ca oamenii să se simtă bine împreună, cu o poză de grup la final și apoi cu un feedback, care va fi din partea participanților cum s-a simțit fiecare”, a declarat acesta. Metoda s-a aplicat și în Cluj, unde oamenii au spus că se bucură de spiritul de echipă și că mai vor să participe la evenimente similare.

 

„Constanța are o problemă”

Primarul Constanței a explicat de ce a apelat la sprijinul japonezilor. „După ce m-am întâlnit cu alți colegi primari din țară, după ce m-am întâlnit cu cei de la Institutul Kaizen, s-a ivit această oportunitate, să vină oameni din Japonia, care fac lucrul acesta în fiecare zi, care și-au făcut din asta un mod de viață, care au reușit să schimbe orașe și am profitat de prezența lor în România, i-am invitat la Constanța tocmai pentru a mai da un semnal de unire, că acest efort ține de fiecare dintre noi, nu de un singur om, nu de o mână de oameni, dar fiecare dintre noi putem schimba lucrurile. Sunt extrem de onorat că fostul viceguvernator și șef al Poliției Tokyo a venit la noi și ne-a arătat din experiența dânsului că avem fosți șefi de academie de poliție, o academie importantă din Japonia, că primarul municipiului Buzău, care aplică atât în compania sa privată, cât și la primărie filosofia Kaizen sunt oameni care au venit aici și rup bariere de mentalitate. Evident că asta ține de educație, nu doar să spunem de o acțiune, educație nu doar fizică, ci educație și spirituală dacă vreți”, a spus primarul PSD Decebal Făgădău. Acesta recunoaște că municipiul Constanța are o problemă și spune că această problemă nu poate fi rezolvată de un singur om sau de o singură firmă sau de un singur contract.

„Vreau să vă spun că cea mai mare mizerie dintr-o dată nu este pe spațiul public, cea mai mare mizerie este pe proprietăți private. Poliția Locală i-a notificat pe toți proprietarii, noi am intervenit cu voluntari acolo unde s-a putut și de la gesturi mărunte aruncat chiștocul de țigară, scuipat coji de semințe, până la aruncat moloz rezultat din construcții pe câmpuri sancționăm pe toată lumea care încalcă regulile de conviețuire într-o comunitate, dar cel mai mult își bate joc de munca noastră.”, a precizat Decebal Făgădău.

 

Kaizen, schimbarea în bine

Kaizen reprezintă îmbunătățire continuă. Kaizen este un cuvânt compus din kai și zen. Kai înseamnă schimbare, iar zen înseamnă bine, așadar, o schimbare în bine. Așadar, într-un singur cuvânt, îmbunătățire. Filosofia se aplică inclusiv în afaceri, unde înseamnă o îmbunătățire continuă a funcțiilor și a implicării persoanelor, de la director la ultimul muncitor, dar și în servicii de sănătate, în sisteme de guvernare, psihoterapie, domeniul bancar, etc. Kaizen a fost practicat în Japonia, pentru prima dată, după cel de-al doilea război mondial, fiind influențat de modelul american de a face afaceri și de profesorii de management al calității. Conceptul a fost introdus în vest de Masaaki Imai, o dată cu publicarea cărții domniei sale „Kaizen: Cheia către succesul competitiv al Japoniei”, în anul 1986. În prezent, Kaizen este recunoscut la nivel mondial ca un pilon important al oricărei organizații competitive, cu o strategie pe termen lung. Kaizen se bazează pe următoarele principii: procesele corecte conduc la rezultate bune; identifică situația curentă a companiei; vorbește cu date, condu cu fapte; acționează pentru a identifica și corectează cauzele rădăcină ale problemelor; lucrează ca într-o echipă; Kaizen este în atenția tuturor; și mai mult. Una din caracteristicile Kaizen este că rezultatele mari provin din schimbări mici, acumulate în timp. Acest lucru nu înseamnă însă doar schimbări mici. De fapt, Kaizen reprezintă implicarea oamenilor în îmbunătățire. În timp ce majoritatea schimbărilor pot fi mici, cel mai mare impact îl pot avea acțiunile Kaizen, proiectele de transformare, conduse de Top Managementul companiilor sau de echipe interdepartamentale.

 

Metodă aplicată în marile companii din Japonia

Una dintre companiile care a aplicat metoda Kaizen și a devenit celebră prin rezultate este Toyota. „În cadrul sistemului de producție Toyota, Kaizen umanizează spațiul de lucru și îi încurajează pe indivizi să elimine pierderile și să își îmbunătățească eficiența, atât în termeni de echipamente, cât și a procedurilor de muncă. Îmbunătățirile Kaizen în standardizarea muncii ajută la maximizarea productivității în fiecare domeniu de muncă. Munca standardizată implică urmărirea procedurilor în mod consistent și, de aceea, angajații pot identifica prompt problemele”, scrie pe site-ul companiei

 

Comentarii

loading...