Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Liviu Pop: Măsurile din Educație, luate cu întârziere

Liviu Pop: Măsurile din Educație, luate cu întârziere

Președintele Comisiei de Învățământ din Senat, Liviu Marian Pop, a declarat, într-un interviu pentru “România liberă”, că măsurile anunțate de președintele Klaus Iohannis și ministrul Educației, Monica Anisie, trebuiau luate mai repede.

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

Pop mai spune că lipsa unei ordonanțe de urgență, prin care Guvernul să modifice Legea Educației, poate trimite în ilegalitate toate plățile salariale din învățământ.

 

RL: Recent ați declarat pentru “România liberă” că toate plățile salariale efecuate în învățământ, în această perioadă, ar putea fi declarate ilegale. Ne puteți oferi mai multe detalii?

Liviu Marian Pop: În condițiile în care, Guvernul României nu a pregătit niciun act normativ prin care să reglementeze funcționarea sistemului de învățământ în perioada suspendării prin decret prezidențial, clar că toate contractele individuale de muncă, toatele fișele postului au rămas descoperite pentru toți angajații din învățământ.

Ba mai mult, pe zona învățământului universitar, odată cu cel de-al doilea decret prezidențial, s-a constatat că este o diferență majoră pe zona de Educație.

Măsuri pe care trebuiau să le ia universitățile, la începutul stării de urgență, au fost puse abia în al doilea decret.

Din punctul acesta de vedere, există posibilitatea ca, la un control al Curții de Conturi, să se interpreteze diferit cum s-a făcut salarizarea personalului din învățământ.

Ce se va întâmpla în cazul în care angajaților din învățământ li se va cere să returneze acești bani?

Eu sper să nu se ajungă să se returneze banii și, ca să fac o glumă, am mai trăit scenariul acesta, al PNL-ului care este împotriva sistemului bugetar, anii 2009 – 2011, când Guvernul Boc, PDL, actualul PNL, nu a vrut să aplice o lege pentru personalul din învățământ, Legea 221, și nu numai.

A emis trei ordonanțe de urgență, ca să nu aplice o lege votată de Parlament, sindicatele s-au dus în instanță și, după o lungă perioadă de timp, s-au returnat banii, adică eu nu aș vrea să ajungem în același scenariu, în care PNL-ul taie salariile profesorilor și să vină PSD-ul ca să returneze respectivele sume.

Eu sper ca, măcar în al XII-lea ceas, să se găsească baza legală de către Guvernul României, pentru a nu exista acest pericol.

În învățământul preuniversitar nu s-au mai oferit banii pentru plata cu ora. Este corectă această măsură?

În conformitate cu Contractul individual de muncă, cu tot ce avem legislație în zona Muncii și a Educației, era obligatoriu să se facă plata în această perioadă.

Neexistând o reglementare înainte de intrarea în starea de urgență, clar că a fost o țopăială continuă între Guvern, președinte și Ministerul Educației.

Să nu uităm că declarea stării de urgență a venit la câteva zile după ce deja, la nivel european, multe țări luaseră anumite măsuri.

Cum apreciați că gestionează ministrul Monica Anisie situația actuală din sistemul educațional românesc?

Nu vreau să fac o interpretare a gestionării, pentru că ministrul Educației este un pion, în situația stării de urgență, regina și regele sunt președintele și premierul statului, cot la cot cu ministrul de Interne.

Această situație a sistemului de învățământ trebuia evaluată în luna ianuarie, atunci când se știa că urmează pandemia, că lucrurile vor fi complicate și de atunci trebuiau rezolvate multe lucruri, nu după ce, în stare de urgență, începi să improvizezi pe toate palierele.

Ați ocupat în două rânduri funcția de ministru al Educației. Dacă v-ați afla în acest moment la conducerea învățământului, care ar fi primele măsuri pe care le-ați lua pe timpul pandemiei COVID-19?

Foarte simplu. Am spus, cu două zile înainte de suspendarea cursurilor, aș fi suspendat cursurile mult mai repede decât au fost suspendate.

Evident că, din ianuarie, trebuiau pregătite toate măsurile.

Mă refer la biblioteca școlară virtuală, care este prevăzută în Legea Educației Naționale, anumite teste de evaluare și toate celelalte, lucruri care trebuiau pregătite în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, pentru că aici vorbim de dotarea unităților de învățământ. Pe de o parte, formarea dascălilor... Erau multe lucruri de făcut, dar nu intru acum în detalii, pentru că în trei luni de zile, până când s-a declanșat starea de urgență, se puteau face multe lucruri.

Întrebarea mea este dacă nu se știa, undeva la nivelul ministerului, din luna decembrie, de acest lucru și atunci cu cât aveai o perioadă mai lungă de pregătiri, cu atât mai bine.

În primul rând, aș fi suspendat cursurile mult mai repede și al doilea lucru, cer și acum președintelui și ministrului Educației să se încheie anul școlar odată cu expirarea stării de urgență.

E foarte important ca, indiferent când se încheie starea de urgență, să se încheie anul școlar, să se concetreze pe elevii de a VIII-a și de a XII-a, care au evaluări la final de ciclu, iar până în septembrie, când se va relua anul școlar, să pregătească sistemul așa cum nu l-au pregătit în perioada decembrie – martie.

Pregătirea înseamnă: pregătirea profesorilor, dotarea profesorilor și elevilor cu materialele necesare desfășurării lecțiilor online și, din septembrie, cu siguranță se poate introduce și predarea online, alături de predarea clasică.

Dar să nu alunecăm pe panta predării online peste tot.

Cât de pregătită apreciați că este școala românească pentru predarea online?

În al doilea mandat al meu de ministru, am lăsat la faza de început: am adus cel mai puternic program de formare a cadrelor didactice, proiectul CRED, în care aproximativ 40 de milioane de lei sunt alocați efectiv în formarea profesorilor în gimnaziu și primar, având în vedere noile programe școlare; sunt platformele informatice pe care Ministerul Educației le gestionează, pe care sper să nu le întrerupă Guvernul PNL.

Acolo trebuie investit cel mai mult și în dotarea unităților școlare.

Eu îi felicit pe acei primari care au reușit, din bugetul local, să-și doteze unitățile școlare, atât pe platforma de predare, iar aici fac o precizare foarte clară: în Legea Educației Naționale, există două elemente care trebuie implementate la nivelul ministerului și al sistemului de Educație, nu alte improvizații, pe care le-am văzut, din păcate, la nivelul ministerului. Primul este biblioteca școlară virtuală, care trebuie dezvoltată, - am dezvoltat-o și eu cât am fost ministru, nu știu miniștrii care au venit – și platforma e-learning, unde trebuie realizate actul de predare, actul de inspecție, actul de evaluare, pentru că așa spune Legea Educației Naționale.

Dacă vreți să implementăm alte platforme educaționale, trebuie să completăm Legea Educației Naționale, prin Parlament sau prin ordonanță de urgență.

De aceea, eu spun că școala românească poate, în maximum un an, să fie cea mai performantă din Europa, în care să se poată preda online.

Suntem pe un loc fruntaș în ceea ce însemană internetul, ca bandă, și eu cred că acest lucru ne ajută la dezvoltarea unui învățământ online sănătos

Anul trecut vorbeați despre o lege care să stabilească clar data începerii anului școlar. Având în vedere situația actuală, când credeți că ar trebui să înceapă anul școlar 2020 – 2021, având în vedere că nu știm când se va încheia actualul?

Proiectul de lege este pe circuit senatorial.

Cred că se apropie de plenul Senatului, dacă nu săptămâna aceasta, atunci, săptămâna viitoare, va intra sigur la vot.

I s-a dat aviz favorabil privind data începerii anului școlar și este adevărat că este important și ce se întâmplă pe perioadă de urgență, dar v-am spus, dacă pe 15 mai se încheie starea de urgență, atunci ar trebui să se încheie și anul școlar.

Cum considerați că ar trebui redeschise unitățile de învățământ și cum ar trebui organizate examenele naționale, în condițiile actuale generate de pandemie?

Se încheie anul școlar, odată cu terminarea stării de urgență, redeschidere, în funcție de evoluția la nivel european, se poate discuta pentru luna septembrie, în cel mai rău caz se mai poate amâna o săptămână sau două.

Începutul anului universitar nu este o urgență, din acest punct de vedere.

Important este să se facă investiții, formarea cadrelor didactice, programele pentru școala online și dotarea elevilor și profesorilor cu tehnologia aferentă, laptop-uri sau calculatoare.

Examenele naționale se pot organiza foarte simplu.

Nu intru în detalii.

Avem exemple de bună practică în alte state.

Dacă am asistat la diagnosticare prin telemedicină, cu siguranță și în zona de educație se poate face o evaluare, chiar dacă urmează după o stare de urgență.

Legea nr. 34/2020 privind respingerea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 51/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane intră în vigoare. Ce se va întâmpla cu elevii și angajații navetiști, după redeschiderea școlilor?

Știu elementele.

Noi am venit cu propuneri clare în Senat: naveta elevilor să fie integral decontată de către autoritatea locală, de către minister, de către Guvern.

Astăzi, se decontează doar 50%, iar la inițiativa senatorilor PSD am votat decontarea integrală pentru elevi.

Vine pasul doi: cum să se realizeze acest lucru?

Iar, aici, Ministerul Dezvoltării, cel al Transporturilor și cel al Educației trebuie să vină cu o metodologie cât se poate de clară.

Eu am dat câteva soluții.

Exista un proiect al unei noi legi a Educației. Ce s-a întâmplat cu acel proiect?

Da. Există acest proiect. Am spus, inițial, că îl vom anunța la începutul lunii februarie, dar pandemia a venit peste noi și am considerat că este mult mai important să trecem și să gestionăm starea de urgență, nu să venim cu un nou proiect al Legii Educației Naționale.

Ca senator, ce inițiative pregătiți pentru învățământ, după expirarea stării de urgență?

Noi, în Senat, și le mulțumesc tuturor senatorilor din Comisia pentru Învățământ, am votat în unanimitate un proiect de completare a Legii Educației Naționale, ca să dăm posibilitatea Ministerului Educației Naționale să emită o metodologie prin care să gestioneze situația și predarea online, în timpul stării de urgență sau asediu.

Astăzi, în Legea Educației Naționale, nu avem predare online.

Nu s-a precizat lucrul acesta.

Din păcate, PNL-ul nu a votat în plen.

Legea a plecat de la Senat, dacă PNL nu o atacă la Curtea Constituțională, așteptăm promulgarea de către președinte sau, la modul în care ne-am obișnuit, o retrimitere în Parlament sau atac la CCR.

Eu mi-aș dori ca această lege să fie repede promulgată.

Era bine să avem o ordonanță de urgență, înaintea decretării stării de urgență și atunci nu am fi avut niciun semn de întrebare, nici pe plata dascălilor și nici această țopăială continuă la nivelul sistemului de învățământ.

În același timp, vom pregăti un pachet de legi pentru starea de urgență.

Noi am ceut, după ce-l de-al doilea decret prezidențial, ca Guvernul să prezinte Parlamentului și modul de cheltuire al banilor pe perioadă de stare de urgență, după modelul altor state europene.

Ce părere aveți despre măsurile anunțate de președinte, privind încheierea mediilor în urma cursurilor online, pentru închiderea anului școlar?

M-a ascultat. Am prezentat acest lucru, de mai multe zile.

Comentarii

loading...