Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Nava școală Mircea

Nava școală Mircea

„Mircea“, nava legendară care formează caractere

Care este rostul unui velier într-o epocă în care poți ajunge cu avionul, rapid, dintr-un punct în altul? „Numai la bordul navelor cu pânze se nasc adevărații marinari”, spunea contraamiralul Sebastian Euspațiu, comandant al Marinei Militare Române între 1909 și 1917.

Cristian Hagi 0 comentarii

România se mândrește cu una dintre cele mai cunoscute nave cu pânze din lume, „Mircea”, care recent a împlinit 79 de ani de la intrarea în serviciu. A fost prilej de sărbătoare pentru bătrâna ambarcațiune, dar și de schimbare. Comandorul Ion-Gabriel Moise a predat pavilionul navei noului comandant al navei, comandorul Mircea Târhoacă.

Comandorul Moise a parcurs, de-a lungul unei cariere impresionante, aproape 100.000 de mile marine (circa 185.000 de km, adică de patru ori și jumătate lungimea Ecuatorului). Este în serviciu pe „Mircea” din 2001, iar 12 ani a fost comandant. Nu va coborî însă cu totul de pe navă, pentru că va fi comandant al Divizionului de nave, va rămâne la bordul navei-școală „Mircea”. „Viața la bordul unui velier este una spartană, însă entuziasmul cadeților este molipsitor. Eu îmi doresc să văd marea, în continuare, de pe mare, nu să o văd de pe uscat. Ziua cea mai emoționantă va fi atunci când eu voi rămâne pe cheu și nava va pleca pe mare fără mine”, a declarat Gabriel Moise. La ceremonie a participat și rectorul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, care are nava în serviciu. „Respectul şi, de ce nu, grija faţă de aceia cu care împarţi bucurii şi necazuri pe timpul unei aventuri marine solicitante stau la fundamentul spiritului «Mircea»”, a spus Octavian Tărăbuţă.

Noul comandant, Mircea Târhoacă, are 44 de ani, este brăilean, iar în ultimii 10 ani a parcurs toate treptele ierarhice pe „Mircea”. Primul său voiaj în calitate de comandant este marșul de instrucție în care pleacă în data de 4 iunie și se întoarce pe 5 iulie. Este un voiaj în Marea Mediterană, cu oprire în trei țări, Italia, Muntenegru și Grecia.

 

„Spiritul Mircea”

Bricul „Mircea” a format, în cei 79 de ani, mii de marinari, mii de caractere, mii de bărbați. Unul dintre cei care a navigat cu „Mircea” este fostul președinte al României Traian Băsescu. „Ceea ce înveți pe Bricul Mircea ca să supraviețuiești pe mare poți folosi la fel de bine și în deșert. Cei care învață să supraviețuiască pe Bricul «Mircea» nu știu să piardă. Sunt câteva momente care rămân, îți marchează existența și te călesc pentru întreaga viață. Am avut colegi care au trecut cu navele lor prin foc, prin război, dar niciodată nu și-au abandonat nava și această mentalitate o capeți după ce faci practica pe «Mircea»”, spunea el. Traian Băsescu este cel care a decorat nava-școală cu „Ordinul Virtutea Militară în grad de cavaler pe timp de pace”. „Gestul pe care l-am făcut este un gest de recunoștință al națiunii române față de nava-școală Mircea, al meu față de nava-școală Mircea și față de cei care m-au ajutat să învăț tainele meseriei de marinar. Am vrut să fac o reparație propriei mele memorii și o reparație pe care nava-școală Mircea o merită din partea tuturor celor care până astăzi puteau să-și amintească că există un spirit materializat într-o navă, care se numește spiritul Mircea, generat de școala-navă Mircea”, a mai spus Traian Băsescu. Cele mai dure experiențe pe care le-a avut ca ofițer sau comandant au fost cele de la bordul navei „Mircea”.

 

Construită prin subscripție publică

Nava-școală Mircea este a doua navă cu acest nume pe care o deține România. Prima a fost construită în 1882, la un șantier din Londra. La bordul său au navigat circa 40 de generații. În noaptea de 16 spre 17 aprilie 1944, bricul a fost bombardat de armata sovietică și a ars în întregime. Actuala navă a fost construită la Șantierul Naval „Blohm und Voss” din Hamburg. A costat circa 120 de milioane de lei, atunci, o parte din bani, 6 milioane, fiind strânsă prin subscripție publică. Regele Carol al II-lea a fost de acord să aloce suma necesară de la bugetul de stat. Nava a fost lansată la apă pe 22 septembrie 1938, iar pe 27 martie 1939 a avut loc ceremonia ridicării pavilionului național. Tehnic, denumirea sa este de brac, nu bric.


Primul marș. „Fugea ca o nălucă”

Pe 17 mai 1939 a intrat pentru prima dată în Portul Constanța, iar la scurt timp a plecat în primul marș, în Marea Mediterană, având la bord elevi ai Școlii Navale „Mircea”, ai Școlii de Specialități, precum și elevi ai liceelor militare, împreună cu echipajul de bază al navei. Primul marș ar fi trebuit să dureze două luni și jumătate, dar „zorii negri ai războiului” au făcut ca această durată să fie depășită, după cum notează Vergil Chițac și Mariana Păvăloiu în lucrarea „Cel dintâi voiaj al N.S. Mircea”. Echipajul este încântat de navă. În primele nouă zile, de la Constanța la Palermo, adică pe o distanță de aproximativ 1.200 de mile marine, s-a mers, în circa 40% din timp, numai cu ajutorul velelor.

În toți acești ani, „Mircea” a trecut prin multe momente care merită consemnate. Amintim aici, de exemplu, prima traversare a Atlanticului, unul dintre cele mai complexe marșuri din punct de vedere al duratei și distanței. Pe data de 4 martie, nava-școală a plecat pentru a participa la sărbătorirea bicentenarului Statelor Unite ale Americii, în Portul New York și la regata Bermuda-New Port. „Vreme de 35 de zile și nopți primăvăratece, corabia străbunului Pont Euxin a navigat neîntrerupt, întru tradiția pânzarelor moldovenești, între Las Palmas de Gran Canaria și Insula Tobago din Marea Caraibilor. Sub comanda iscusitului comandant Eugen Ispas, s-au parcurs, în exclusivitate cu vele, 3.321 mile marine, cu viteza medie de 5,33 noduri, adică aproximativ 128,4 mile marine pe zi”, notează Marian Moșneagu și Gabriel Octavian Nicolae în lucrarea „Mircea, voievodul velelor”.

Comentarii

loading...