Cine crede că e simplu să plantezi o pădure se înșeală. Mai întâi se pregătește terenul – se face scarificare, discuire și arătură, care sunt necesare mai ales în cazul unor suprafețe care, anterior, au avut alte destinații decât cea de pădure. De exemplu, suprafața de plantare din Dumbrăvița, unde au muncit sâmbătă voluntarii, a fost, până acum, o pășune.
Înainte de ziua plantării se marchează pozițiile viitorilor copaci, astfel încât oamenii care vor planta, efectiv, copăceii să știe ce să aibă de făcut și să nu facă greșeli – mai ales că, de obicei, ei n-au cunoștințe de agricultură sau de silvicultură.
Sâmbătă, la Dumbrăvița, voluntarii au fost îndrumați de pădurari, iar unul dintre cei care le-a oferit exemplul personal a fost președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, el însuși absolvent al liceului silvic, care a venit să planteze alături de ambii săi copii.
Locul de împădurire nu a fost ales întâmplător, însă din cauza drumului greu practicabil, mulți dintre tineri au coborât din mașini și au fost nevoiți să facă vreo trei kilometri pe jos.
Cum dai viață unei păduri
Procedura de plantare ne-a fost explicată de șeful Ocolului Silvic, Florin Bordaș. Puieții cu rădăcinile bine udate se așează în gropi de cel mult 30 de centimetri adâncime, apoi în jurul rădăcinilor se pune pâmânt moale, până la jumătatea gropii. Pământul se bătătorește pentru ca pomul prindă o poziție bună, apoi se toarnă apă și în final se completează groapa cu pământ.
Nu se pune un singur soi de pom, ci se pun pomi de trei feluri – gorun, paltin și frasin. Cel mai important dintre ei este gorunul, însă acesta crește cel mai lent.
La sfârșitul unei zile de lucru, cele zece hectare abia plantate la Dumbrăvița arătau – pentru un neștiutor – ca un câmp din care au răsărit nuiele. Dar dacă totul merge bine, peste șase ani, plantația de la Dumbrăvița va atinge “stadiul de masiv” – adică va fi o pădure adevărată.
De ce vin ungurii la Brașov
Merită amintit că la acțiunea de plantare de sâmbătă au fost implicați mai ales tineri din regiunile învecinate, dar nu doar din județul Brașov. Cel puțin una dintre echipe era, astfel, formată din tineri maghiari, veniți din județul Covasna.
Acțiunea de sâmbătă din județul Brașov a făcut parte din proiectul multianual denumit „Pădurea de Mâine”. Proiectul este elaborat de Asociația Administratorilor de Păduri și de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, cu sprijinul companiei Holzindustrie Schweighofer. Proiectul, lansat în anul 2017, răspunde unei nevoi urgente de reîmpădurire a terenurilor private din România, care au fost retrocedate în mai multe etape și care s-au degradat fie din cauze naturale, fie în urma defrișărilor abuzive sau chiar din lipsa de viziune a unor autorități.
Un asemenea caz a fost chiar la Dumbrăvița, ne-au dezvăluit localnicii. Acum vreo 50 de ani, aici erau numai pomi. Apoi statul a decis ca zona să fie transformată în pășune, astfel că toți copacii au fost rași la pâmânt. După anul 1990, prin timpul guvernului Năstase, s-a decis ca pădurea să apară la loc. Doar că nu se putea peste noapte. Totuși, în anii 2016 – 2017 s-au replantat 16 hectare. În 2018 se adaugă zece hectare, iar dacă totul merge bine, peste șase ani aici vom avea o pădure.
Dacă, între timp, Guvernul nu se va răzgândi și nu va cere, din nou, să fie pășune. Mai ales că și animalele care trebuie duse la păscut – fie ele vaci, capre sau oi – au, în mediul politic, susținătorii lor.
