Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Personal branding pentru angajați – 5 tendințe şi oportunități pentru companii

Personal branding pentru angajați – 5 tendințe şi oportunități pentru companii

COMUNICAT DE PRESA 0 comentarii

Piața din România se adaptează tot mai mult tendințelor internaționale legate de branding personal, potrivit Amaliei Sterescu, unul dintre cei mai cunoscuți consultanți locali în leadership, strateg în personal branding, coach în public speaking și autor. 

„Dacă în trecut brandingul personal, ca investiție sau proces, era rezervat în special profesioniștilor aflați în fruntea ierarhiei corporatiste, lucrurile stau altfel astăzi”, spune Amalia. Tot în trecut, brandingul personal ca proces era abordat cu precădere în anumite industrii. Astăzi însă, acesta nu este numai un proces prin care profesioniștii comunică cu claritate ceea ce îi face diferiți pe piața muncii sau în interiorul organizațiilor lor ori în cadrul comunităților în care activează, ci devine parte integrantă în tot ceea ce are legătură cu abilitatea noastră de a fi fericiți și a avea succes!

Cine apelează în România la consultanță în personal branding

Ca și strateg certificat  în personal branding,  Amalia a lucrat cu profesionişti aflaţi în momente diferite alte carierei, urmărind obective diverse, fapt ce a făcut-o să înţeleagă că beneficiarii proceselor de personal branding în România sunt o serie de categorii specifice de profesioniști.

Primii dintre aceștia sunt leaderii din diverse organizații corporatiste. În acest caz, nevoile pot fi diverse - de la dorința de a dobândi o mai bună vizibilitate la nivelul board-ului de conducere, la nevoia de a cultiva vizibilitate în afara organizației în care operează. Astfel, crescând expunerea în exteriorul organizației, liderii își pot atinge mai ușor obiectivele legate de ascensiunea în carieră sau de creșterea reţelei de cunoştinţe la nivel  internațional ori la nivel de industrie/comunitate.

O altă categorie ce apelează astăzi la trainiguri în personal branding sunt antreprenorii. Atunci când reputația personală este mai puternică decât brandul companiei pe care au lansat-o, mulți antreprenori aleg să investească în dezvoltarea brandului lor personal cu scopul de a tracta busineessul nou lansat ori pentru a atrage clienți din nișe noi.

Profesioniștii în tranziție în carieră au și ei nevoie de personal branding. Aceştia doresc de cele mai multe ori fie să facă o mutare laterală sau pe verticală în interiorul organizației pentru care lucrează, fie să își construiască o imagine digitală coerentă care să îi ajute să facă o tranziție către un alt rol, fie să pornească o afacere personală și să facă o schimbare spre antreprenoriat. Ei reprezintă categoria care apelează cel mai des la consultanță în branding personal în România.

Liderii de comunități, de proiecte de CSR sau voluntari în diverse comunități aleg şi ei să folosească diferite etape din procesul de branding personal, cum ar fi construirea unei bune prezențe digitale cu scopul de a deservi mai bine comunitatea sau proiectul din care fac parte, de a facilita activități de strângere de fonduri sau de a atrage resurse utile.

O altă categorie, deși mai restrânsă, sunt Legacy Leaders - aceia care, după o bogată activitate profesională, se retrag în glorie din rolurile lor şi aleg să se implice în alte proiecte noi, de suflet,  pentru că doresc să lase o altfel de moștenire profesională în comunitate, orașul sau țara lor.

Potrivit Amaliei Sterescu, indiferent dacă aleg să parcurgă  toate etapele procesului de personal branding sau optează doar pentru un workshop de strategie pentru brandul lor personal, progrese fac cei care sunt determinați să aibă un brand personal coerent și o prezență digitală puternică, cei care sunt disciplinaţi şi aleg să fie asistați de specialiști. Ceilalți cad de cele mai multe ori pradă amânărilor de tot felul sau diluează efortul personal pentru că presiunea operațională a job-ului curent este mare și orice altceva devine adesea mai important.

Top tendințe în personal branding

În ceea ce privește tendințele în branding personal, se remarcă adevărate oportunități pentru companii, care fie urmăresc tendințele pieței globale, fie sunt specifice României.

Conform analizei Amaliei, una dintre principalele tendințe ține de personal branding și managementul talentelor. Din ce în ce mai multe companii sunt interesate să organizeze workshop-uri de personal branding pentru pepiniera lor de viitori  lideri/manageri. În uriașul labirint reprezentat de corporația cu amprentă globală, un exercițiu de personal branding ajută orice aspirant la un rol managerial sau de leadership să înțeleagă cum poate comunica mai bine ceea, ce îl diferențiază ca profesionist, ce canale de comunicare i se potrivesc cel mai bine, cum se poate folosi de networking strategic si preferințele sale de comunicare pentru a deveni mai vizibil la vârful ierarhiei.

Brandingul personal ca suport pentru strategia de employer branding (branding de angajator) reprezintă o altă tendință identificată de Amalia Sterescu pe piața locală de profil. La nivel global, 53% dintre angajaţi nu se mai văd în compania prezentă mai mult de cinci ani, conform unui studiu Nintex. Cei care fac parte din generația Z nu intenționează să rămână alături de angajatorul lor mai mult de doi ani, potrivit Deloitte.  De asemenea, s-a schimbat modul în care românii se uită la joburi sau modul în care un job “găsește”candidatul ideal. Într-o piață în care bătălia pe talente devine din ce în ce mai acerbă, companiile devin mult mai deschise și creative în elaborarea strategiilor lor de employer branding.

De asemenea, companiile au început să exploateze buna prezență digitală a unora dintre liderii sau experții săi investind în programe de branding personal pentru acești angajați și împletind strategia de branding de angajator cu investiția în brandul personal al acestor angajați cheie. Aceştia din urmă devin ambasadori de succes ai angajatorului lor, participă activ la conferințe ca speakeri, se afiliază în diferite comunități de business și sunt activi în social media în baza unei strategii de personal branding.

Digital advocacy sau când angajați distribuie conținutul generat de companie în social media pe propriile lor canale, reprezintă de asemenea o tendință actuală. Fiecare companie are liderii și experții săi vizibili în piață, cei cu o prezență digitală foarte bună, cu un brand personal bine comunicat. Atunci când acești angajați cu vizibilitate foare bună încep să distribuie informațiile, poveștile de succes sau alte știri interesante din viața companiei pe propriile lor canale, impactul pozitiv în percepția brandului companiei ca un bun angajator este mult mai puternic. Acesta este un alt exemplu de tactică de personal branding în care eforturile angajaților se împletesc cu eforturile de comunicare ale angajatorulu,i dezvoltând un alt tip de loialitate în rândul angajaților. Într-o epocă în care sunt create 500 milioane tweet-uri/zi, 97 milioane fotografii/video pe Instagram/zi, 100,000 articole pe LinkedIN/săptămână, 576,000h de video încărcate pe YouTube/zi, e vital pentru companii să răzbească prin acest „zgomot” și mesajul lor să poată ajunge nu numai la potențiali clienți, dar și la potențiale talente din generația Z sau mileniali.

Personal branding... la distanță este o altă zonă identificată de Amalia Sterescu. “Și în România se fac progrese în implementarea programului de lucru flexibil, al lucrului de la distanță, atât din puct de vedere legislativ, cât și ca măsură de eficientizare a costurilor. În curând, atât angajatorul, cât și angajații se vor confrunta cu o serie de efecte conexe, cum ar fi faptul că spiritul de echipă se va construi mai greu, relația angajat-angajator va fi mai mult tranzacțională sau că echipele la distanță nu vor mai putea fi motivate prin vechile instrumente”, a declarat Amalia. Astfel, angajații care lucrează la distanță vor avea dificultăți în a se face remarcați, ei nu vor mai putea influența lucrurile la masa deciziilor prin prezența personală, așa că nevoia de a comunica mai bine ceea ce îi face speciali ca profesioniști se va creşte. La fel se va întâmpla şi cu nevoia companiilor de a investi în resursele sale la distanță, mai ales în cazul abilităților rare sau a resurselor cheie pentru succesul organizației.

În plus, dexeritatea digitală în rândul leaderilor fie ei din generația X sau Baby Boomers nu mai este o opțiune - devine obligatorie. 76% din CEO din SUA, de exemplu, sunt îngrijorați de lipsa de abilități digitale în cadrul forței lor de muncă, iar 23% sunt extremi de îngrijorați de lipsa de abilități digitale ale echipei de senior leadership (conform unui studiu PwC).

“După ce am urmat un program de Leadership Digital în cadrul Columbia Business School, am încercat să sensibilizez cât mai mulţi manageri de top asupra nevoii de instruire în ceea ce numim transformarea digitală a organizațiilor, iar concluzia mea este că multe organizații încă speră că acesta e doar un trend specific companiilor din industria IT & C. Ori dacă e sa analizăm imaginea digitală a multor CEO locali vom fi ușor dezamăgiți – cum să conduci un proces amplu de transformare digitală dacă tu ca leader nu prea exiști la o simplă căutare pe Google?”, a atras atenţia Amalia Sterescu.

Astfel, ținând cont de specificul pieței locale legat de branding personal și de tendințele globale, într-o lume în care prima impresie se formează mai întâi online și precede în general clasicei strângeri de mână, nevoia liderilor din alte generații decât Millennials şi Z de a investi în brandul lor personal și de a avea o prezență digitală coerentă este esenţială şi nu mai poate fi amânată.

####

Amalia Sterescu este Executive Presence & Public Speaking Coach. Din 2013 este fondator al Outsourcing Advisors (www.outsourcingadvisors.ro), primul portal al comunității de Outsourcing din România, dar și Fondator al Public Speaking School (www.publicspeakkingschool.ro), prin care își propune introducerea discursului public ca materie în școlile de stat și instruiește totodată profesioniști în arta discursului public. Ca parte a misiunii sale de a dezvolta competențele de leadership din România, în intervalul 2013 – 2018 Amalia Sterescu a intruit personal peste 1100 de profesioniști.

Începând cu 2018, Amalia Sterescu și-a extins aria serviciilor sale profesionale fondând BrandingYOU (www.brandingyou.ro) – prima agenție de branding personal din Europa de Est.

Cu o experiență de peste 16 ani în leadership corporatist, Amalia Sterescu a condus echipe locale în industria Telecom, IT & C și a coordonat start-up-uri în India și China. Este autor al cărții „Tango cu viața" și a numeroase articole în zona de leadership, public speaking şi branding personal pe blogul său:  www.amaliasterescu.ro.

Amalia Sterescu este certificată ca Personal Branding Strategist cu William Arruda și NLP Practitioner cu Dr. Richard Bandler. A studiat Public Speaking cu Paul McKenna, John Evans și John Thompson.

Comentarii

loading...