Mai interesant, însă, este că respectivul debitor este un afacerist constănțean care a fost condamnat, în primă instanță, la 20 de ani de închisoare pentru înșelăciune.
Primul român care a obținut statutul de insolvent este un constănțean care, în 2015, a fost condamnat, în primă instanță, pentru că a luat banii unor oameni cărora le-a promis că le va construi apartamente.
Cristian Roșu, alături, de alte două persoane, prin intermediul firmei Vectra, a înșelat aproximativ 200 de oameni. Ei au luat banii de la viitori clienți (de la unii integral, de la alții doar parțial) pentru a le asigura o locuință într-un bloc de apartamente pe care ar fi trebuit să îl construiască. Ansamblul nu a fost niciodată finalizat, după cum a relatat presa la vremea respectivă.
Potrivit datelor postate pe site-ul Judecătoriei Constanța, instanța care a acceptat cerea de insolvență, pe lista creditorilor se află mai multe bănci și firme de recuperarea creanțe, dar și peste 80 de persoane fizice. Cea mai mare parte dintre aceste persoane au și statutul de păgubit în dosarul penal pentru înșelăciune.
Decizia Judecătoriei Constanţa a fost luată la cererea debitorului, nu este definitivă și a fost deja atacată cu apel de doi dintre debitorii băncii.
Ce este falimentul personal
România era printre ultimele ţări din Uniunea Europeană care, până la jumătatea acestui an, nu avea o astfel de lege în vigoare şi foarte puţine mecanisme spre deloc pentru tratarea supraîndatorării. Declararea insolvenţei personale este posibilă doar prin mutarea efectivă din România pentru o perioadă într-o ţară care are un astfel de regim juridic, cum ar fi Anglia.
Legea pentru insolvenţa persoanelor fizice permite tratamentul legal al insolvenţei persoanelor naturale – situaţia în care aceştia nu-şi mai pot achita datoriile ajunse la scadenţă. Insolvenţa se tratează fie printr-un acord cu creditorii, prin care crean-
ţele să fie achitate în urma unui plan de reorganizare, fie prin faliment, caz în care activele debitorului sunt vândute, iar suma neacoperită este ştearsă într-un anumit termen.
Spre exemplu, o persoană care a cumpărat o locuinţă care acum valorează mai puţin decât la momentul achiziţiei, şi este în imposibilitatea de a-şi plăti ratele, poate recurge la declararea insolvenţei sau direct sau ulterior a falimentului. În cazul falimentului, acesta pier-
de casa şi alte bunuri, dar poate beneficia de ştergerea datoriei neacoperite, spre deosebire de legea din prezent, care permite urmărirea veniturilor viitoare ale debitorului până la adânci bătrâneţi. Mai mult, proiectele din Parlament prevăd anumite situaţii în care datornicul poate avea dreptul de a locui o perioadă în casa pusă gaj.
România este printre ultimele ţări din Uniunea Europeană care nu are o astfel de lege în vigoare şi foarte puţine mecanisme spre deloc pentru tratarea supraîndatorării. Declararea insolvenţei personale este posibilă doar prin mutarea efectivă din România pentru o perioadă într-o ţară care are un astfel de regim juridic, cum ar fi Anglia.
Decizia Judecătoriei Constanţa a fost luată la cererea debitorului, nu este definitivă și a fost deja atacată cu apel de doi dintre debitorii bănci.
