Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Problemele învățământului superior  în anul universitar 2018-2019

Problemele învățământului superior în anul universitar 2018-2019

Finanțarea insuficientă, ce poate crea probleme și la plata salariilor, neconcordanța între cererile de pe piața muncii și pregătirea studenților în facultăți se numără printre problemele cu care se confruntă învățământul superior și în anul universitar 2018-2019.

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

Noul an universitar a debutat de mai bine de două săptămâni, iar foarte multe probleme din sistemul de învățământ superior nu au fost rezolvate, rămânând o provocare pentru profesori și studenți.

Profesorul universitar Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale (FNS) “Alma Mater”, a explicat pentru „România liberă” care sunt principalele probleme cu care se confruntă învățământul superior în anul academic 2018-2019.

Principala problemă a sistemului educațional rămâne, fără nicio surpriză, și în învățământul superior, ca și în cel preuniversitar, lipsa unei finanțări adecvate, conforme cu legislația în vigoare. “Principalul obiectiv ar trebui să fie creşterea anuală a bugetelor educaţiei şi cercetării, în vederea respectării prevederilor Legii educaţiei naţionale (6% din PIB pentru educație) şi în vederea creșterii capacităţii naţionale de inovare (1% din PIB pentru cercetare), prin  stabilirea de către Guvern şi sindicate a unor trasee  ascendente de finanţare, urmată de aprobarea şi aplicarea în practică, de către Guvern, a finanţărilor anuale stabilite, astfel încât până în 2022 să se ajungă la procentele din PIB menţionate. De asemenea, este foarte importantă elaborarea Proiectului Legii educației naționale și a Proiectului Legii privind Statutul personalului din învățământ, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative, a organizațiilor părinților, studenţilor, elevilor și a tuturor celor implicați în reformarea sistemului de învățământ, prin luarea în seamă a rezultatelor obţinute în urma dezbaterilor din cadrul proiectului «România educată»”, ne-a explicat Anton Hadăr.

Președintele “Alma Mater” mai susține că sunt necesare modificarea și completarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru personalul din învățământ și din cercetare, astfel încât acesta să fie aplicat tuturor categoriilor de salariați (personal didactic de predare, cercetători, personal didactic auxiliar, personal nedidactic).

 

Fără o finanțare corespunzătoare, vor fi concedieri

 Bugetele, din acest moment, ale instituțiilor de învățământ superior ridică probleme pentru plata drepturilor salariale ale angajaților. “Este necesară stabilirea costului standard real pe student, în vederea finanţării corecte a universităţilor, pentru a putea fi susţinută aplicarea Legii salarizării, fără luarea unor măsuri drastice de către universităţi (concedieri de personal, norme didactice la limita maximă, formaţiuni mari de lucru cu studenţii etc.), generatoare deseori de o reducere a calităţii procesului educaţional. Este nevoie de asigurarea de la buget a sumelor necesare pentru plata diferențelor de drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești (sentinţe pe Legea 221/2008 şi pe Legea 330/2009, sentinţe dobânzi, sentinţe pe neplata sporului de doctorat etc.), pentru personalul din învățământ și din bibliotecile centrale universitare”, ne-a mai declarat Anton Hadăr.

 

Diferență între ce se cere pe piața muncii și ce pregătesc facultățile

 Atragerea viitorilor studenţi către programe de studiu cerute de piaţa muncii ar trebui să fie un obiectiv pentru cei aflați la conducerea Învățământului, după cum atrage atenția liderul sindical. “Trebuie să se urmărească o armonizare a ofertei educaţionale a universităţilor şi a conţinutului programelor de studiu în funcţie de solicitările venite din mediul socio-economic. Trebuie să se urmărească întărirea relaţiilor dintre universităţi şi mediul socio-economic pe diverse paliere: cercetare (proiecte comune de cercetare, aplicarea în practică a cercetărilor realizate de către comunităţile academice, proiecte finanţate din fonduri europene) şi educaţie (organizarea unor masterate solicitate de către piaţa muncii, consultarea şi implicarea reprezentanţilor mediului economic şi social în stabilirea arhitecturii programelor de studiu, organizarea unor stagii de practică eficiente, bine gândite, atât de către universităţi, cât şi de către mediul socio-economic)”, ne-a mai explicat Hadăr.

O altă problemă evidentă a învățământului superior este lipsa atractivității pentru tineri bine pregătiți să urmeze o carieră didactică. “Trebuie urmărită creşterea atractivităţii tinerilor absolvenţi valoroşi către cariera didactică universitară, prin oferirea unor facilităţi (prime de instalare, dobânzi mici la achiziţia unei locuinţe, burse postdoctorale, susţinere financiară la publicarea unor articole, granturi de cercetare prin competiţie destinate tinerilor etc.)”, ne-a mai spus Hadăr.

Președintele FNS “Alma Mater” aminteşte şi despre importanța votării în Parlament a unei noi Legi a pensiilor, care “să permită creşteri substanţiale ale pensiilor, lege care să fie sustenabilă din punct de vedere financiar şi care să fie aplicată indiferent de partidele care vor conduce România în anii care urmează”.

Conform estimărilor Ministerului Educației Naționale (MEN), în anul universitar 2018-2019, la nivel licență, sunt înscriși, în învățământul superior de stat și în cel privat, aproximativ 400.000 de studenți. Circa 320.000 sunt înscriși la universități de stat. Dintre aceștia, aproximativ 60.000 sunt înscriși în anul întâi, pe locuri finanțate de la bugetul de stat, și circa 40.000 la taxă. Anul trecut au fost raportați de universitățile de stat și de cele private, în total, 117.000 de studenți. Instituțiile de învățământ superior particulare au raportat la Ministerul Educației 10.598 de studenți pentru anul universitar 2017-2018.

Comentarii

loading...