În ciuda faptului că digitalizarea educaţiei reprezintă o prioritate europeană consacrată, în învăţământul superior românesc subiectul a devenit cu adevărat important abia odată cu mutarea forţată a activităţii didactice în online din cauza pandemiei. Chiar şi aşa, din luna martie până în prezent transformarea digitalizării într-un proiect naţional a fost mai degrabă un slogan, decât o asumare reală, afirmă reprezentanții studenților, într-un comunicat de presă.
ANOSR înaintează o serie de propuneri privind digitalizarea învăţământului superior relevante pe termen lung. Indiferent de documentul care va cuprinde priorităţile statului român şi ale universităţilor în domeniul digitalizării, anume includerea în viitoarea Strategie privind digitalizarea educaţiei din România 2021-2027, lansată tardiv în 26 octombrie de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau în alte documente strategice, nevoia de acţiuni clare şi de impact în acest domeniu nu poate fi contestată.
Soluțiile ANOSR
Printre altele, reprezentanții studenților propun:
– Dezvoltarea competenţelor digitale ale tinerilor NEETs, ale adulţilor, ale elevilor şi studenţilor prin cursuri de scurtă durată;
– Revizuirea sistemului de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice şi introducerea de noi discipline pentru dezvoltarea competenţelor digitale şi familiarizarea cu metode şi tehnici moderne de predare, corelate cu evoluţia tehnologică;
– Stabilirea unor direcţii generale şi sprijinirea implementării Tehnologiilor de asistenţă (Assistive Technology) pentru asigurarea accesului la educaţie online a elevilor şi a studenţilor cu dizabilităţi şi/sau dificultăţi de învăţare;
– Sprijinirea dezvoltării de platforme naţionale online pentru digitalizarea şi debirocratizarea proceselor specifice învăţământului universitar, cum ar fi procesul de admitere, accesul la serviciile centrelor de consiliere şi orientare în carieră, procedura de achitare a taxelor universitare, verificarea autenticităţii diplomelor eliberate de universităţi, monitorizarea parcursului academic al studentului şi accesarea tuturor facilităţilor prin intermediul unui cont unic şi asigurarea implicării României în procesul de operaţionalizare a Cardului de Student European;
– Implementarea de mecanisme de finanţare specifice în vederea sprijinirii şi stimulării procesului de digitalizare;
– Reformarea programului “Euro 200” raportat la realităţile actuale cu scopul de a asigura atât pentru elevi, cât şi pentru studenţi accesul echitabil la educaţie şi sprijinirea dotării instituţiilor de învăţământ superior cu device-uri, echipamente şi platforme digitale de e-learning şi administrative;
– Sprijinirea prin cadrul legal şi financiar a mobilităţilor virtuale şi hibrid, a dezvoltării de cursuri online cu acces nelimitat pentru toţi utilizatorii (Massive Open Online Courses – MOOCs) şi recunoaşterii competenţelor astfel obţinute prin “open badges” şi “micro-credentials”;
– Stimularea integrării în procesul educaţional a resurselor educaţionale deschise (RED);
– Elaborarea unui instrument de autoevaluare a gradului de digitalizare a serviciilor universitare şi a unui ghid de digitalizare a învăţământului superior;
– Operaţionalizarea bibliotecilor publice online prin digitalizarea fondului de carte a bibliotecilor centrale universitare;
– Monitorizarea şi evaluarea periodică a implementării strategiei împreună cu reprezentanţii societăţii civile şi colectarea permanentă de date pentru evaluarea eficienţei măsurilor luate şi fundamentarea de noi măsuri şi politici naţionale în domeniul igitalizări educaţiei.
“Starea digitalizării în România necesită urgent intervenţii specifice. Conform DESI 2019 (Digital Economy and Society Index), la nivelul Uniunii Europene România ocupă locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în Indexul DESI 2019, în contextul în care mai mult de o cincime dintre români nu au folosit niciodată internetul şi mai puţin de o treime deţin abilităţi digitale de bază”, se precizează în comunicatul ANOSR.
Alianța a lansat în luna octombrie analiza “Învăţământul online prin ochii studenţilor. Recomandările ANOSR” ce a vizat modul în care universităţile s-au adaptat la predarea online în contextul pandemic şi care sunt aşteptările şi sugestiile studenţilor şi a cadrelor didactice vizavi de procesul didactic online pentru următoarea perioadă.
