Casa de Insolvență Transilvania, administrator judiciar al RAFO Onești, scoate la vânzare, prin licitație, întreaga platformă industrială la un preț minim de 50,5 milioane de dolari, fără TVA. Mezatul se va desfășura în data de 27 aprilie, la ora 14.00, la sediul lichidatorului, potrivit unui anunț al CITR. Rafinăria este amplasată pe un teren în suprafață de 265 hectare.
„Activul este compus din echipamente și instalații specifice activității de procesare primară și secundară a țițeiului, precum: instalație de distilare atmosferică în vid cu o capacitate de 3,5 milioane de tone pe an, instalații de hidrofinare a benzinei și motorinei, instalații de reformare catalitică a benzinei, de hidrodesulfurare a distilatului de vid, instalații de producere a hidrogenului, instalație de producere eteri pentru benzină (licență proprie), instalație de desulfurare a gazelor și recuperare a sulfului și altele”, se arată în anunț. Descrierea completă a activului se găsește în caietul de sarcini, a cărui achiziționare costă 23.800 euro.
Pentru participarea la licitație, este nevoie de depunerea unei garanții de 2 milioane de dolari.
Este a doua încercare de valorificare, în întreg, a platformei industriale RAFO. La prima, potrivit planului de reorganizare adoptat în decembrie de creditori, s-a pornit de la 60 milioane de dolari. Nu s-a prezentat nimeni. Sesiunea din 27 aprilie pornește la un discount de 15%. Dacă tot nu vor exista oferte, lichidatorul va merge în sesiunea a treia, la discount de 25% – 44 milioane de dolari. În sfârșit, dacă nici atunci nu se prezintă nimeni, în a patra sesiune se pornește de la 44 milioane de dolari (discount 25%) și se acordă unei eventuale cele mai mari oferte, oricare ar fi ea, dar nu mai puțin de jumătate din valoarea de lichidare, 29,5 milioane de dolari. Practic, acesta este prețul minim acceptat de creditori.
Situație dezastruoasă
Rafinăria are datorii de circa 330 milioane de lei şi se află de mai mulţi ani în conservare, activitatea fiind în prezent inexistentă. Unitatea mai are doar 80 de angajaţi, este capabilă să producă imediat carburanți de tip Euro 5, iar pentru repornirea ei este necesară o infuzie de capital. De-a lungul timpului, au existat zvonuri ori simple declarații ale sindicaliștilor privind investitori interesați de RAFO. Nimic nu a fost însă asumat oficial, nimic nu s-a concretizat. „Pe parcursul perioadei de insolvenţă şi de observaţie asupra societăţii, Rafo a fost vizitată de diverse delegaţii din Iran, Irak, Italia, Luxemburg, Rusia, Georgia, Elveţia, Ucraina, Australia, SUA, Turcia şi din alte state. Delegaţii au rămas surprinşi că rafinăria există cu toate unităţile bine conservate şi, după mici teste de audituri tehnice, au constatat că poate constitui un centru pentru dezvoltarea unor afaceri în domeniul prelucrării ţiţeiului şi petrochimiei. Astfel, au precizat că vor veni cu oferte pentru licitaţie”, este doar ultima dintr-o serie de declarații în acest sens ale reprezentantului legal al salariaţilor, liderul sindical Ion Marian.
Potrivit planului de reorganizare, viitorul cumpărător va fi obligat să păstreze domeniul de activitate cel puţin cinci ani, astfel încât să fie preîntâmpinată dezafectarea întregii platforme. Prin vânzarea la valoarea de piață a activelor companiei, se estimează că cei care au creditat societatea își vor recupera circa 57% din creanțe, în timp ce, în ipoteza falimentului și a cedării activelor la valoarea de lichidare, gradul de recuperare ar fi de doar 34,36%, se arată în planul de reorganizare. 7,48 milioane de dolari a încasat Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Activelor Statului pentru vânzarea a 59,99% din acţiunile rafinăriei către firmele Imperial Oil din Bacău și Canyon Servicos din Portugalia.
A cui este RAFO
RAFO a fost înfiinţată în 1956 cu scopul de a procesa ţiţeiul nesulfuros, fiind una dintre cele mai mari rafinării de la noi din ţară. Are o capacitate de rafinare de 3,5 milioane tone pe an.
După Revoluție, traseul
RAFO a fost unul sinuos. După repetate scandaluri şi privatizări îndoielnice, rafinăria a ajuns în mâinile ruşilor, în anul 2009. Astfel, rafinăria Rafo a fost cumpărată, în anul 2009, de Petrochemical Holding – proprietatea fostului oligarh rus Iakov Goldovskiy, care a deţinut colosul petrochimic Sibur până la venirea la putere a lui Vladimir Putin. Ulterior, Goldovskiy a fost arestat pentru şapte luni, după care a fost eliberat, a părăsit Rusia şi a înfiinţat Petrochemical Holding în Austria, companie aflată printre primele din Europa la producerea de PET-uri. RAFO Onești a reintrat în insolvență pe data de 27 octombrie 2016, după ce în 2011 ieșise dintr-o procedură de reorganizare care durase şapte ani.
Peste 90% din datoriile de acum ale RAFO sunt către fostul acționar majoritar al companiei, Petrochemical Holding, grup înregistrat în Austria și controlat de omul de afaceri rus Iakov Goldovski. În vara anului trecut, pachetul de 96,5% din acţiuni a fost preluat de compania Anders Capital GmbH, înregistrată în Austria și controlată de doi oameni de afaceri din Republica Moldova. Câteva luni mai târziu, acţiunile rafinăriei au ajuns la compania de consultanţă şi training Result-4-You BVBA, înregistrată în Belgia.
Autor: Sorin Bolojanu
