Armata, Ministerul de Interne, rețeaua bancară, Biserica Ortodoxă și chiar sistemul sanitar sunt câteva instituții fundamentale din România, vizate tot mai frecvent de atacurile de tip fake news.
Acest avertisment a fost lansat, ieri, de specialiștii prezenți la cea de-a doua ediție a conferinței intitulate „Fake news – O anatomie a mistificării sociale“, desfășurată la București. Conferința a fost organizată de Asociația Română de Relații Publice (ARRP), împreună cu International Communications Consultancy Organization (ICCO).
Agresiunile de tip fake news urmăresc propagarea de informații false sau parțial false și au ca scop crearea de confuzie și scăderea încrederii cetățenilor în instituțiile din propria lor țară. Vulnerabilitatea populației la asemenea agresiuni este foarte mare, în condițiile în care, potrivit anumitor studii, 70 la sută dintre tinerii de azi nu pot deosebi o știre adevărată de una falsă.
„Acesta e chiar un procent optimist, eu cred că, de fapt, ajunge la 90 la sută“, a susținut, la conferința de ieri, Corneliu Cojocaru, membru al echipei de comunicare de la BNR. El a amintit, în acest context, și de atacul fake news asupra uneia dintre principalele bănci comerciale din România, produs în anul 2000, atac prin care se sugera că banca ar fi fost în pragul falimentului. Din fericire, atacul informațional a fost anihilat, inclusiv cu sprijinul BNR. În schimb, chiar Banca Națională este, în ultima perioadă, ținta unor asemenea campanii de dezinformare, cum ar fi cele legate de manipularea indicelui ROBOR.
La rândul său, directorul de comunicare al Ministerului Apărării Naționale (MApN), Constantin Spînu, a prezentat, ieri, câteva exemple de atacuri informaționale care au vizat instituția Armatei Române.
Una dintre aceste știri false, difuzată de postul RTV, a vehiculat ideea că în județul Călărași s-ar lansa rachete cu uraniu, a căror explozie ar contamina intens mediul. Un alt atac fake news, difuzat prin intermediul postului Antena 1, l-a avut drept „erou“ pe un bucătar care susținea că a fost angajat în MApN, că a fost grav rănit în Afganistan și că Armata Română l-a abandonat (în realitate, bucătarul nu fusese niciodată angajat al Armatei și nu făcuse nici măcar stagiul militar obligatoriu). Acuzația a fost însă lansată într-un moment special – a doua zi de Paști, care era urmată de ziua de 1 Mai, astfel încât reacția responsabililor din Armată să fie cât mai lentă.
„Românii fură ploaia agricultorilor din Republica Moldova“
Un alt exemplu de agresiune informațională a fost difuzarea, prin portaluri rusofone, a „știrii“ că „românii fură ploaia agricultorilor din Republica Moldova“, prin pulverizarea, din avion, de substanțe chimice care ar dispersa norii de deasupra Basarabiei.
Nu în ultimul rând, agresiunile informaționale sunt lansate inclusiv de pe teritoriul României. Un exemplu prezentat la conferință este cel al unui cont de Facebook – a cărui denumire sugerează (în mod fals) că ar aparține Armatei Române – care a anunțat, de exemplu, că doi soldați români au fost uciși în Afganistan. Informația a produs imediat consternare și revoltă în rândurile militarilor, dar ulterior s-a aflat că știrea era falsă.
„Contracararea propagandei nu se face prin contra-propagandă, ci prin accesul publicului la informații reale“, a subliniat Constantin Spînu.
