Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Rezervaţia Peţea a murit

Rezervaţia Peţea a murit

Au trecut aproape cinci ani de când lacul Ochiul Mare din rezervaţia naturală Peţea, singurul loc din lume unde creşteau în mediu natural nufărul termal, roşioara lui Racoviţă şi melcul termal, a dispărut definitiv.

George Dumitrescu 0 comentarii

Mai mult, una dintre speciile care o făceau deosebită a murit pe vecie. Fără ca cineva să ia măsuri, bihorenii au fost martorii extincţiei unei specii protejate, un păcat uriaş comis asupra naturii, scrie ebihoreanul.ro.

Deşi dispariţia rezervaţiei prevesteşte un viitor sumbru chiar pentru staţiunile Băile Felix şi Băile 1 Mai, subiectul este în continuare tratat cu iresponsabilitate de autorităţi. Singurii care încearcă să afle dacă se mai poate face ceva sunt câţiva cercetători, care au atras fonduri europene tocmai pentru a putea lucra.

Inima rezervaţiei naturale Peţea, din Băile 1 Mai, "bătea" în lacul Ochiul Mare. Din străfundurile pământului, apa termală urca la suprafaţă printr-un izvor, creând habitatul perfect pentru trei specii endemice: nufărul termal (foto), peştele roşioara lui Racoviţă şi melcul termal. Era singurul loc din lume unde cele trei specii au coexistat într-un mediu natural creat dinaintea ultimei ere glaciare, adică de 100.000 de ani. În 1932, lacul a fost declarat rezervaţie ştiinţifică, în 2000 rezervaţia a fost inclusă în patrimoniul natural naţional, iar din 2007 a intrat sub protecţia unor legi speciale ale Uniunii Europene. Dar protecţia exista doar pe hârtie...

În decembrie 2010, specialiştii Muzeului Ţării Crişurilor, care pe-atunci erau custozii rezervaţiei, au dat alarma: lacul a îngheţat, semn că nu mai avea destulă apă termală. Doar iubitorii naturii s-au agitat, în timp ce autorităţile n-au mişcat un deget. Îngheţul avea să fie însă doar primul semn al dezastrului ecologic. În anii următori, lacul şi-a redus dimensiunile, până când, în 2014, a secat de tot, iar odată cu apa au dispărut seminţele de nufăr, dar şi exemplarele de roşioară şi de melc "refugiate" pe fund.

Singurul noroc a fost că, anticipând nenorocirea, muzeografii prelevaseră exemplare din cele trei specii şi le-au mutat în acvarii, pentru a le înmulţi în captivitate. Pentru mai mari şanse de reuşită, s-au trimis exemplare şi la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturale Galaţi şi la Universitatea Gödölő din Ungaria.

 

Dispărut pe veci

În acte, moartea rezervaţiei nu a fost consemnată şi, oficial, lacul există cu tot cu specii, chiar dacă în realitate e o băltoacă inutilă. Cel mai probabil, Ministerul Mediului ignoră realitatea temându-se că UE ar putea sancţiona drastic România pentru distrugerea unei rezervaţii naturale protejate.

Şi mai grav e că tot o amintire a rămas şi una din cele trei specii endemice. Melcul termal nu s-a adaptat la viaţa în acvariu, nu s-a înmulţit, iar ultimele exemplare au murit în toate cele trei locuri în care au fost "internate". "Din nefericire, nu s-a reuşit înmulţirea în captivitate. Specia a dispărut", spune muzeograful Adrian Gagiu (foto), cel care a angrenat specialiştii din Ungaria şi din Galaţi în încercarea de a salva melcul termal.

Distrugerea rezervaţiei nu este doar o catastrofă ecologică. În ultimul deceniu, mai mulţi specialişti au avertizat că dispariţia apei termale din Ochiul Mare este un indicator că forajele din Băile 1 Mai şi Băile Felix extrag mai multă apă decât poate zăcământul să producă. Astfel că riscă să dispară şi staţiunile însele!

 

ANRM, pe lângă

Pe cât de vehemente au fost previziunile experţilor, pe atât de timid au reacţionat autorităţile. Singurul care a făcut ceva concret a fost prefectul din acea vreme, Claudiu Pop, care a determinat instituţiile să verifice dacă în staţiuni se extrage ilegal apă termală. Au fost depistate nouă asemenea foraje, dar fără consecinţe penale pentru proprietarii lor.

Cea mai îndreptăţită să ia măsuri, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, n-a făcut mai nimic. La presiunea mediatică, a iniţiat un studiu pentru monitorizarea zăcământului, ale cărui concluzii n-au fost făcute publice niciodată. Nepăsarea ANRM a fost şi mai evidentă în 2016, când instituţia a început să acorde noi licenţe de exploatare în staţiuni. În timp ce specialiştii avertizau că apa era pe terminate, ANRM a deschis robinetul la maximum.

De atunci, nicio instituţie nu a mai încercat să lămurească problema apei geotermale din Băile 1 Mai şi Felix, autorităţile ignorând faptul că o rezervaţie protejată a murit.

 

Studiu de amploare

Singurii care îşi mai pun întrebări sunt câţiva cercetători adunaţi de Zona Metropolitană Oradea, pentru un studiu finanţat cu 1,3 milioane de euro din fonduri UE. "Facem analize pe probe de apă pentru a determina vârsta apei şi caracteristicile ei şi pentru a depista dacă mai avem şanse să refacem acest habitat. Vom prezenta rezultatele anul viitor", spune Letiţia Moţoc, managerul proiectului Aquares. Fireşte, dacă refacerea este posibilă, rezervaţia va mai avea doar două dintre speciile endemice.

Din echipă fac parte specialişti ai Universităţii din Oradea, ai Institutului pentru Cercetări Nucleare din Debreţin şi ai ONG-urilor care deţin acum custodia rezervaţiei, Aqua Crisius şi WWF România. Cercetătorii speră să depisteze şi motivele care au dus la dispariţia rezervaţiei, mizând pe faptul că, odată ce ele vor fi înşirate într-un raport temeinic, nu vor mai putea fi ignorate de autorităţi. Până la urmă, cineva trebuie să pună degetul pe rană, ca să vindece boala...

 

Comentarii

loading...