Primul sondaj de opinie desfășurat simultan în Statele Unite și în România, intitulat ”Valori, percepții şi reprezentări ale populației din Romania și Statele Unite ale Americii”, a fost realizat în luna octombrie 2018, iar rezultatele sale au fost prezentate, ieri, la București, în aula Academiei Române.
Conform sociologilor, majoritatea cetățenilor SUA și a celor din România se declară dezamăgiți de partidele politice și de parlamentarii din țările lor. Dar puși în aceeași situație, reacțiile americanilor și ale românilor sunt diferite. “La americani, răspunsul este creșterea interesului pentru politică și creșterea prezenței la vot. La români, răspunsul este scăderea interesului pentru politică – începem să ne decuplăm, nu ne mai interesează nimic decât propria familie. Este rețeta unui dezastru anunțat. Ne vedem de propria bunăstare și ne pregătim copiii pentru export”, a subliniat, ieri, prof. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale ”Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române.
Spre deosebire de americani, românii nu au cultură politică
Conform acestui studiu, 50 la sută dintre cetățenii SUA sunt interesați de politică, față de numai 21 la sută dintre români. Așa se explică diferenţa dintre modul de implicare în alegeri şi procentul diferit de absenteism din cele două țări. Sociologii români susțin că acest indicator demonstrează diferenţa majoră de cultură politică dintre români și americani, evident în favoarea americanilor, dincolo de cele derivate din diferenţele de sistem politic şi electoral.
Datele sondajelor de opinie realizate simultan în Statele Unite ale Americii şi în România au fost culese de companiile The Polling Company (SUA), respectiv Inscop Research (România). Sociologii au elaborat un chestionar axat pe întrebări comune, dar care a inclus și subiecte specifice fiecăruia dintre cele două popoare. Studiul relevă valorile, atitudinile și stările de spirit ale celor două societăți în anul 2018.
În SUA, The Polling Company este condusă de Brett Loyd, fost director de cercetare al Comitetului Naţional Republican, sociolog al campaniei electorale Trump – Pence din anul 2016. El este unul dintre foarte puţinii analişti care a previzionat cu acurateţe rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2016.
La ceremonia de la Academia Română a participat, ieri, și ambasadorul SUA, Hans Klemm, aflat la finalul mandatului său la București.
Pentru România, din perspectiva Academiei, această cercetare sociologică este dedicată Centenarului și este menită să releve profilul societății românești, inclusiv în comparație cu societatea americană.
Studiul arată că 46 la sută din americani cred că în SUA lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce, în cazul României, doar 19 la sută din cetăţeni sunt de această părere.
În România, familia o duce bine, dar țara merge prost
„În mod cumva paradoxal, 61% din populaţia României şi acelaşi procent în cazul SUA apreciază situaţia financiară a propriei familii ca bună sau foarte bună (cu considerabil mai mulţi americani decât români care merg pe varianta «foarte bună»). Desigur, fiecare public se raportează la dezvoltarea economică a propriei societăţi, subiectivismul în evaluarea propriei situaţii fiind evident“, explică Inscop Research.
În privința viitorului Uniunii Europene, românii sunt mult mai optimişti decât americanii (40% faţă de 25%), lucru explicabil prin faptul că românii au o privire din interior asupra UE și sunt printre cele mai euro-optimiste popoare membre ale UE. În schimb, în SUA există o dezbatere politică referitoare la relaţia cu Uniunea Europeană, iar imaginea UE în rândul cetățenilor SUA nu este foarte pozitivă.
În ceea ce priveşte imaginea unor instituţii, se observă o lipsă de încredere comparabilă în SUA și în România în partide, Guvern şi Parlament – respectiv Congres. Sociologii remarcă o criză a modelului democraţiei reprezentative în ambele ţări, și, de altfel, în întreaga lume euroatlantică.
„Chiar şi în preşedinte gradul de încredere este similar – şi nu foarte mare, deşi mai mare decât în cazul altor instituţii politice, sub rezerva faptului că preşedintele american este încă în prima jumătate a mandatului, în timp ce în cazul României intră în ultimul an de mandat“, menţionează Inscop Research.
Studiul relevă că, în comparație cu alte instituții ale statului, încrederea în Armată este mai ridicată atât în România, cât şi în SUA. De asemenea, în ambele țări, încrederea în Justiție este deficitară.
