Uniunea Europeană şi primarul se situează pe primul loc al încrederii în instituţii, urmate de mass media, pe ultimele locuri situându-se Parlamentul şi partidele politice.
Mai mult de jumătate dintre români, 59%, se declară deloc mulţumiţi sau nu prea mulţumiţi de felul în care trăiesc, procentul celor foarte mulţumiţi sau destul de mulţumiţi fiind de 40%. Cei mai mulţi nemuţumiţi se regăsesc în rândurile celor cu studii elementare şi medii.
În ceea ce priveşte evaluarea lui 2017 comparativ cu precedentul, 45% dintre cei chestionaţi spun că anul a fost mai prost, pentru 30% a fost la fel, iar 24% spun că a fost mai bun. Întrebaţi cum cred că for trăi peste un an, 46% dintre intervievaţi au răspuns că vor trăi mai prost, 24% cred că vor trăi la fel, iar 25% consideră că vor trăi mai bine.
La întrebarea “Cum credeţi că va fi anul 2018 pentru România, în comparaţie cu acest an?”, 46% au răspuns că anul va fi mai prost, 24% că va fi la fel şi 28 % că va fi mai bun. Cei mai mulţi români, 27%, au fost îngrijoraţi în 2017 de criza politică, 24% de creşterea preţurilor, 15% de boală, 13% de lipsa locurilor de muncă, 6% de lipsa veniturilor, 5% de nesiguranţa locului de muncă, 4% de lipsa de perspectivă, 2% de singurătate, 3% de altceva, iar 1% spun că nu au fost îngrijoraţi de nimic.
Moartea Regelui Mihai i-a marcat pe români
Pentru 8% dintre cei intervievaţi, cel mai important eveniment al lui 2017 a fost moartea Regelui Mihai, tot 8% fiind şi procentul celor pentru care cel mai important eveniment al anului a fost reprezentat de protestele din ianuarie – februarie.
Pentru 5% cel mai important eveniment a fost Ziua Naţională, iar pentru 4% creşterea salariior sau a pensiilor, urmate de Ordonanţa 13/Legile justiţiei – 3%, schimbarea Guvernului Grindeanu şi criza politică 0 2%, preluarea puterii de către PSD – 1%. Mai mult de jumătate, însă, 53%, nu ştiu sau nu răspund, iar 7% nu consideră că au existat eveniment importante în 2017.
Un procent de 56% dintre cei chestionaţi spun că nu sunt deloc mulţumiţi de politica românească în 2017, iar 34% spun că nu sunt prea mulţumiţi, 8% fiind destul de mulţumiţi şi 1% foarte mulţumiţi. Aproape o treime dintre români, 30%, consideră că evenimentul politic major al lui 2017 a fost schimbarea legilor Justiţiei, 28% – manifestaţiile împotriva Ordonanţei 13, 17% – majorarea salariilor din mediul bugetar, 12% – schimbarea Guvernului Grindeanu, 8% – reforma fiscală iniţiată de Guvern, 1% – altul, iar 4% nu ştiu sau nu răspund.
Cea mai mică încredere, în politicieni
În topul încrederii în instituţii, pe primul loc se află Uniunea Europeană cu 51% declarând că au multă şi foarte multă încredere, urmată în ordine de primar – 49%, mass media – 43%, preşedintele ţării – 39%, BNR – 30%, organizaţii neguvernamentale – 26%, FMI – 21%, prim-ministru – 20%, Parlament – 15%, partidele politice – 10%.
Responsabil pentru felul în care au mers lucrurile în 2017 în România este considerat de 47% dintre repondenţi Guvernul, în timp ce 23% consideră că este Parlamentul, 22% preşedintele şi 4% BNR.
În ceea ce priveşte ţările cu care românii consideră că trebuie să avem o relaţie mai bună, ordinea este Germania (64%), SUA (57%), Franţa (45%), Marea Britanie (38%), Italia (34%), Moldova (29%), Spania (29 %), Rusia (24%), Ungaria (22%), Ucraina (21 %).
Pentru o cincime dintre cei chestionaţi, cea mai mare realizarea a ultimilor 100 de ani este ieşirea de sub comunism, urmată de Marea Unire – 15%, aderarea la UE – 8%, regimul comunist – 7%, alte opţiuni situându-se la 1%, în timp ce 32 % nu ştiu sau nu răspund.
Cel mai mare eşec al ultimilor 100 de ani este considerat de 10% dintre conaționali Revoluţia din 1989, urmată de liderii de după 1990 – 8%, era comunistă – 7%, conducerea actuală – 5%, perioada post-comunistă, distrugerea industriei – 4%.
19% dintre cei chestionaţi consideră că prioritatea guvernanţilor în umrătorii 10 ani ar trebui să fie crearea locurilor de muncă, 14% – creşterea nivelului de trai şi respectarea promisiunilor, dezvoltarea economică – 9%, creşterea veniturilor populaţiei – 5%, îmbunătăţirea stării sistemului de învăţământ – 4%, combaterea corupţiei – 4%, îmbunătăţirea stării sistemului snaitar şi dezvoltarea infrastructurii rutiere câte 3 %, legi coerente şi stabilitate politică câte 2%. Alte opţiuni au fiecare câte 1%.
Studiul a fost realizat în perioada 6 – 8 decembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilist de 1627 de subiecţi cu vârsta peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Eroarea maximă tolerată este de +/- 2,5%.
