10 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024
AcasăSocialSTUDIU Una din trei zacuște conține zahăr adăugat

STUDIU Una din trei zacuște conține zahăr adăugat

Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România, înfiinţată în anul 1990), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat conţinutul a 55 mărci de zacuscă de/cu ciuperci, de/cu vinete, de fasole, țărănească, macedoneană, clasică, cu pește, comercializate în marile structuri comerciale. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. APC nu este finanțată de statul român.

Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor. Zacusca, simbol drag și atât de gustos al cămărilor noastre la vremea toamnei, este un preparat alimentar considerat de dicționarele prietene ca fiind românesc, dar, de dragul adevărului trebuie să observăm că are rădăcini în toată aria slavă (în limba rusă înseamnă gustare). Familia zacuștelor e mare, având reprezentanți foarte populari în toată zona balcanică (vezi: ajvar, pindjur, liutenița, kyopolou, turcescul biber salçasi și altele). Nici bucătăriile de la nordul României nu sunt mai sărace în preparate similare zacuștei. Moda alimentației fără carne și cu mai puțină carne, la care s-a adăugat și exodul de românce gospodine, foarte active pe Internet, a încurajat răspândirea zacuștei în toată lumea. Vedete din variate domenii se întrec în a dovedi că știu să prepare zacuscă, făcând din toamnă un sezon  de veselie culinară molipsitoare. Puțini dintre consumatorii contemporani conștientizează faptul că priceperea și cunoștințele în materie de conservare a hranei au constituit una din condițiile perpetuării societății umane. Societatea contemporană, cel puțin cea europeană, a fost (cu unele excepții) beneficiara unui timp de pace în ultimele șapte decenii, perioadă în care grija hranei cotidiene nu s-a pus în termeni tragici. Acesta este și motivul pentru care cunoștințele generației tinere în această problematică sunt firave. Dar cei înțelepți ar trebui să trateze această problemă cu luare aminte și responsabilitate. Pentru că este o temă strict legată de supraviețuire.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Experții APC au analizat conţinutul a 27 mărci de zacuscă de/cu ciuperci, 14 mărci de zacuscă de/cu vinete, 5 mărci de zacuscă de/cu fasole și alte 9 mărci de zacuscă (macedoneană, bulgarească, țărănească, cu pește).

Studiul complet, AICI.

Cele mai citite

Anunțul BNR legat de cursul euro

Moneda naţională s-a depreciat marţi în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9762 lei, în creştere...

Patru arbitri români vor oficia la EURO 2024

O brigadă de patru arbitri români, în frunte cu Istvan Kovacs, va oficia la Campionatul European de fotbal din Germania, conform anunțului făcut astăzi...

Deficitul bugetar al României, conform Eurostat, a fost 6,6 la sută din PIB, avertizează Drulă

Deficitul bugetar real al României în anul 2023 a fost 6,6 la sută din PIB, avertizează deputatul Cătălin Drulă, președintele USR. Liderul USR precizează că...
Ultima oră
Pe aceeași temă