În unele cazuri, studenții au ajuns să plătească taxe de cazare aproape duble, comparativ cu cele din anul universitar precedent.
La Universitatea “Transilvania” din Brașov, un student care plătea pentru un loc în cămin, în anul universitar 2019 – 2020, o taxa de 180 de lei pe lună, acum achită 280 de lei.
Universitățile au fost nevoite să-și reducă semnificativ numărul de studenți ce pot fi cazați în cămin, pentru a se putea păstra distanțarea socială, în contextul epidemiologic actual.
Universitatea “Babeș-Bplyai” din Cluj-Napoca are o capacitate de cazare a studenților de 6.700 de locuri, dar Direcția de Sănătate Publică a permis doar 1.800 de locuri.
Universitatea Politehnica din București a putut găzdui numai aproximativ 60% din numărul studenților cazați în cămine în anul academic precedent.
Banii de la minister
În medie, la nivel național, capacitatea universităților de cazare a studenților a scăzut cu 40-50%, a declarat, pentru “România liberă”, președintele Federației Naționale Sindicale “Alma Mater”, Anton Hadăr.
“În medie, la nivel national, vorbim de creșteri ale tarifelor de cazare în căminele studențești de 15-25%. Dar, pot exista și excepții. Am discutat cu doamna ministru al Educației și mi-a spus că va fi majorat bugetul pentru cheltuielile de cămine și cantine cu 10%. Pierderile universităților sunt însă mult mai mari, având în vedere că în semnestrul al doilea al anului universitar precedent am ținut căminele goale, deoarece nu puteam caza studenții. Nu erau studenți în cămine, nu se colectau taxe, dar cheltuielile s-au adunat”, ne-a explicat Anton Hadăr.
Rectorul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA), Remus Pricopie, a declarat că este de acord că educaţia are nevoie de mai mulţi bani, iar în cazul universităţilor se impune o finanţare diferenţiată, în funcţie de misiunea fiecăreia.
“Sunt de acord că educaţia are nevoie de mai mulţi bani, iar în cazul universităţilor se impune o finanţare diferenţiată, în funcţie de misiunea fiecăreia. În acelaşi timp, însă, cred că universităţile trebuie să fie conduse de profesori cu ştiinţă de carte, într-o manieră deschisă, transparentă, nu de politicieni fără doctorat. Numai aşa putem avea încredere că banii publici investiţi în şcoală şi universitate sunt folosiţi legal, pentru binele societăţii, nu aruncaţi pe fereastra intereselor ilegitime”, a susținut Pricopie pe pagina sa de Facebook.
Afirmaţia rectorul SNSPA vine în contextul în care rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, declara marţi că marile instituţii de învăţământ superior ar trebui să aibă “un tratament special”, să fie susţinute financiar de Guvern, în contextul “creşterii presiunii universităţilor europene”.
