Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Teatru ieftin cu funcțiile de conducere din școli

Teatru ieftin cu funcțiile de conducere din școli

Școlile nu pot scăpa de directorii politici. Aceasta este concluzia ce poate fi trasată după studierea datelor Ministerului Educației legate de deznodământul concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de directori din școli.

Laurențiu Mușoiu 0 comentarii

Directorii numiți politic au candidat singuri pe post, litigii, înțelegeri tacite și o conducere a ministerului care se „spală pe mâini“ întregesc peisajul managementului unităților de învățământ preuniversitare.

În teorie, după organizarea concursurilor de manageri, în învățământ nu ar fi trebuit să mai avem directori de școli numiți politic. În realitate, în continuare mulți directori sunt numiți prin delegare, adică pe linie politică. Pe lângă aceștia, asupra multor concursuri, în urma cărora au fost numite conducerile unităților de învățământ, planează suspiciuni.

Legat de toată această situație, Ministerul Educației Naționale (MEN) se „spală pe mâini“, fiind responsabil „doar“ cu organizarea concursului și elaborarea subiectelor. Contractele de muncă sunt încheiate, de câștigătorii desemnați la concursul de directori, cu inspectoratele școlare județene sau cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB).

Juriștii MEN au fost nevoiți să răspundă la zeci de solicitări ale candidaților care au contestat concursurile pentru ocuparea funcțiilor de manageri în învățământ. Astfel, au apărut multe cazuri în care directorii inițiali, numiți politic, nu au putut fi înlocuiți din cauza litigiilor.

Din datele MEN, reiese că nu a existat niciun interes pentru ocuparea funcțiilor de conducere în unitățile din învățământul preuniversitar. Un factor ar putea fi și lipsa de încredere a potențialilor candidați într-un concurs corect, fără influența politicului. În anul 2016, în luna no-
iembrie, pentru cele 8.884 de funcții de director și director adjunct publicate pentru concurs (din care 6.404 funcții de director, respectiv 2.480 de director adjunct) s-au înscris la concurs un număr de 8.518 candidați (6.313 pentru director, respectiv 2.205 pentru director adjunct). Au promovat 5.519 persoane (din care 4.108 directori, respectiv 1.411 directori adjuncți). Au fost ocupate prin concurs 4.066 de funcții de director și 1.339 de funcții de director adjunct, rămânând neocupate 3.479 de funcții (2.338 de director și 114 de director adjunct).

Ulterior, în urma unei noi sesiuni de concurs organizate în iulie 2017, din cele 3.479 de funcții vacante, au fost ocupate peste 2.000 de funcții.

Mandatul de director sau de director adjunct este de patru ani.

Unul dintre cazurile care a dat cele mai multe “bătăi de cap” celor din Ministerul Educației este al directoarei adjuncte de la Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”, din Capitală, Ionela Neagoe. Aceasta a pierdut concursul organizat de Ministerul Educației, dar a contestat procedura, mergând până la Corpul de control al ministrului.

Drinceanu Vlad Florentin a câștigat concursul, dar nu a putut fi instalat în funcție, din cauza litigiului. În cele din urmă, situația pare să fi fost rezolvată de ISMB printr-o înțelegere. Ionela Neagoe a rămas director adjunct, iar Drinceanu are acum post în Inspectoratul Școlar al Capitalei.

 

Cum s-au făcut jocurile în Dâmbovița

 Și în județe s-au înregistrat situații ce ridică semne de întrebare. În județe precum Argeș, Constanța, Dolj, Gorj, Bacău, Vaslui și Prahova, la concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere din școli s-au prezentat, în cele mai multe cazuri, persoanele care erau numite prin delegare (candidând singure pe post).

Probabil că unul dintre cele mai bune exemple este Dâmbovița. În județul din vecinătatea Capitalei, în foarte multe cazuri, de la o unitate de învățământ s-a înscris la concursul de directori, o singură persoană. Coincidență sau nu, de cele mai multe ori a fost vorba de directorii numiți, până atunci, politic.

Au existat însă și cazuri în care au existat candidați de la mai multe partide politice. De exemplu, la Colegiul Național „Ienăchiță Văcărescu”, din municipiul Târgoviște, au existat doi candidați recunoscuți de la PSD și unul de la PNL. Diaconu Diana, recunoscută ca liberal, a obținut mai multe puncte la proba scrisă și la cea a dosarului, dar a fost devansată, în urma interviului. Astfel, câștigător a fost desemnat Dana Pârvulescu, recunoscută din PSD.

Conform surselor din cadrul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Dâmbovița, PSD a câștigat cei mai mulți directori de școli, în urma concursurilor organizate de Ministerul Educației în 2016 și 2017. Organizația PSD Dâmbovița era condusă la acea vreme de Adrian Țuțuianu, recent exclus din partid.

Tot de la Organizația de Dâmbovița vine și actualul ministru interimar al Educației, Rovana Plumb. Aceas-
ta din urmă a votat pentru excluderea lui Țuțuianu din partid. La rândul său, fostul șef PSD Dâmbovița a acuzat-o pe Plumb că nu a fost în judeţul Dâmboviţa „de aproape un an de zile“ şi că nu a sprijinit „niciodată pe nimeni cu niciun proiect, chiar şi acolo unde putea să o facă foarte aplicat“. „Am să vă spun foarte clar că primarii din Dâmboviţa au avut continuu sprijinul meu, doamna Rovana Plumb nu a venit de un an de zile prin judeţul Dâmboviţa. Eu am fost foarte elegant în aceşti ani şi aveam de gând să fiu în continuare elegant, dar când votezi pentru excluderea mea şi ştii foarte bine că de ani de zile ai devenit parlamentar, europarlamentar pe munca oamenilor din Dâmboviţa, ar fi trebuit doamna Rovana Plumb să aibă mai multă reţinere, măcar să se fi poziţionat într-un fel neutru faţă de ceea ce s-a discutat acolo din respect faţă de noi toţi cei din Dâmboviţa“, a subliniat Adrian Ţuţuianu.   

Comentarii

loading...