“Am notificat toate carierele de piatră din perimetrul PNMM că trebuie să renunţe la exploziile pregătitoare pentru derocarea din cariere, astfel încât să se asigure liniştea în perioada de eclozare a unor specii protejate, printre care se numără şorecarul mare, acvila ţipătoare mare, acvila ţipătoare mică şi uliul cu picioare scurte”, a declarat pentru AGERPRES directorul general al Administraţiei PNMM, Viorel Roşca.
El a mai spus că niciuna din cele 11 de cariere, active în momentul de faţă în perimetrul PNMM, nu a contestat notificarea primită din partea conducerii Parcului.
“Mă aşteptam la reacţii negative, dar am fost surprins de deschiderea societăţilor comerciale”, a menţionat directorul general Roşca.
Cele 11 cariere active din perimetrul PNMM sunt obligate să renunţe la exploziile organizate pentru activităţile de derocare până pe data de 20 mai, potrivit sursei citate.
Pentru protejarea biodiversităţii din PNMM, carierele de piatră care funcţionează în siturile Natura 2000 şi în parcul naţional au obligaţia de a respecta până la alte 18 măsuri, în funcţie de specificul zonei din imediata apropiere a unităţii de exploatare a pietrei.
Munţii Măcinului au constituit, în secolul al XIX-lea, una dintre cele mai importante zone de exploatare a carierelor de granit, piatra de aici rivalizând cu marmura neagră şi roşie. Zecile de cariere de la acea vreme au oferit de asemenea materia primă pentru lucrări de anvergură în România, Franţa, Germania şi Turcia, potrivit Administraţiei PNMM.
Cu cele peste 3.450 de specii de floră şi faună, dar şi cu suprafeţe importante de vegetaţie stepică, Parcul Naţional Munţii Măcinului, declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice. Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase din România, fiind cei mai vechi munţi dintre aceştia.
