Unul din cinci români apţi de muncă locuia, anul trecut, în alt stat membru al Uniunii Europene. E concluzia unui raport Eurostat, în care românii reprezintă cel mai mare procent al populaţiei active plecate din ţară. După cele aproape 20 de procente ale noastre, următoarea clasată e Lituania, cu 15%, după care e Croaţia, cu 14%. Asta în condiţiile în care media europeană e de 3,8%. La polul opus, ţările care şi-au pierdut cei mai puţini cetăţeni apţi de muncă sunt Germania, Marea Britanie, Suedia şi Franţa – toate cu 1 până la 1,3 la sută din ponderea populaţiei active stabilită în alt stat membru.
Intervalul cuprins de aceste statistici se referă la 20-64 de ani, pentru că aceasta e vârsta la care suntem consideraţi apţi de muncă. Revenind la problema românească, în 2007, când am aderat la Uniunea Europeană, procentul populaţiei active din România care a plecat în altă parte a Uniunii era de 7,4%. Şi ne mai amintim o statistică interesantă, publicată acum un an de INS.
În mod poate surprinzător, mulţi români continuă să plece din judeţele bogate, dezvoltate, în care şomajul e deja mai mic decât în restul ţării.
În 2016, de exemplu, Capitala şi judeţele Timiş, Cluj, Iaşi, Argeş şi Braşov erau în topul zonelor din care au plecat în Europa cei mai mulţi români. Şi tot Insitutul Naţional de Statistică spunea că, doar anul trecut, România a rămas fără încă 140.000 de locuitori, din cauza acestor plecări şi a sporului natural negativ.
Dacă tragem linie, se estimează că peste 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate în ultimele decenii.
