“Proiectul reprezintă, prin complexitatea sa şi prin resursele umane implicate, (…) o oportunitate pe care ne-o dorim cu toţii, şi anume elaborarea unei strategii ample şi coerente de formare a cadrelor didactice pentru implementarea curriculumului pentru clasele I – VIII şi să o utilizăm ca model pentru bune practici, pentru schimbările ce urmează la liceu”, a spus Valentin Popa.
Ministrul a precizat că proiectul răspunde acutei nevoi privind creşterea calităţii pregătirii profesorilor şi reconsiderării statutului acestora în societate.
“În România, încrederea în dascăli este mai mare decât în multe ţări europene, dar respectul faţă de aceştia este mai scăzut decât în acele ţări. De aceea, proiectul prevede asumarea de către profesori şi a unor roluri complementare celor de la clasă, cu accent pe consiliere, pe medierea socială, facilitarea învăţării în contexte non-formale şi informale”, a arătat Popa.
În opinia sa, o componentă importantă a muncii MEN o reprezintă proiectele educaţionale, care oferă soluţii pentru problemele actuale, dar şi pentru cele de perspectivă.
“Proiectul se înscrie în politica educaţională legată de învăţarea pe tot parcursul vieţii şi sunt convins că şi în anii următori vom implementa proiecte similare. Profesorii noştri trebuie să se perfecţioneze continuu, să îşi adapteze cunoştinţele şi metodele de predare cu atât mai mult cu cât 65% dintre copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există, potrivit unui recent studiu al Future of Jobs Report”, a declarat Valentin Popa.
Preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, Camelia Gavrilă, a arătat că proiectul vine în întâmpinarea schimbărilor tot mai dinamice ale lumii în care trăiesc elevii şi studenţii, iar profesorilor le revine rolul nu numai de a transmite informaţii, dar şi de a modela personalităţi, de a transmite principii şi valori şi de a încerca să transforme aceste informaţii extrem de utile în competenţe.
“Nu doar învăţarea poate acoperi această explozie informaţională a secolului XXI, ci şi modul cum înveţi, modul cum ştii să cauţi informaţia, cum o transferi în alt context de viaţă şi aş adăuga şi alte competenţe care ţin de relaţii sociale, de comunicare, de receptivitatea culturală, de cetăţenie activă, încât sigur că în faţa profesorului se află foarte multe provocări, pentru că de fapt proiectul este despre conţinuturi şi despre profesori”, a afirmat Camelia Gavrilă.
La conferinţa de lansare a proiectului au mai participat Liviu Pop – preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat, Florian Lixandru – şeful IŞMB, senatoarea Ecaterina Andronescu şi managerul proiectului – Merima Petrovici.
Ministerul Educaţiei Naţionale implementează, în calitate de beneficiar, primul proiect strategic de abilitare curriculară a unui număr de 55.000 de cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial – “Curriculum relevant, educaţie deschisă pentru toţi – CRED”.
Proiectul CRED beneficiază de finanţare europeană prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014 – 2020 şi reprezintă o intervenţie sistemică de prevenire a părăsirii timpurii a şcolii, prin măsuri care să susţină aplicarea inovativă şi sustenabilă a noului curriculum naţional şi creşterea accesului la experienţe de învăţare de calitate ale elevilor din învăţământul primar şi gimnazial.
Pentru a asigura acoperire naţională, CRED dispune de un parteneriat activ la nivel central (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei) şi local – trei inspectorate şcolare judeţene (Bihor, Iaşi şi Bucureşti) şi opt Case ale Corpului Didactic (Botoşani, Braşov, Bucureşti, Buzău, Cluj, Olt, Teleorman şi Timiş).
Proiectul va fi finalizat în anul 2021 şi are un buget de aproximativ 42 milioane de euro.
