Despre evenimentele care urmau să aibă loc la data de 1 Decembrie 1918 în Alba Iulia, când cei 1228 de delegaţi au votat unirea Transilvaniei cu România, românii din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş se informau din ziarul ”Unirea”, care este expus, în luna mai, la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.
De asemenea, în ziar sunt articole despre suferinţele îndurate de naţiunea română, despre statutul pe care naţiunea română l-a avut până atunci, dar şi despre sacrificiul Primului Război Mondial.
Pe prima pagină este descris pe larg Programul Adunării Naţionale, ”constituante a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania”. Astfel, ”la orele 7 dimineaţa” urma să aibă loc ”serviciul divin celebrat de arhierei în bisericile protopopeşti”, la ”orele 10 dimineaţa” deschiderea Adunării în ”sala casinei militare din cetate”, iar apoi ”cetirea rezoluţiunii, votată şi propusă prin conferinţa prealabilă a Marelui Sfat Naţional”.
Totodată, Consiliul Naţional Central ruga, prin intermediul ziarului, toate comunele ”bisariceşti ca în acea zi să se tragă clopotele ori să bată toaca între orele 10-12 din amiazi”.
Tot din ziar, oamenii aflau care este programul lor şi traseul pe care aveau să-l parcurgă când ajung la Alba Iulia, unde în ziua de 1 Decembrie au fost prezenţi peste 100.000 de români.
Istoricul Tudor Roşu a declarat, marţi, la Muzeul Naţional al Unirii, cu ocazia vernisării expoziţiei, că ziarul în decursul timpului a avut scop politic, naţional şi bisericesc.
”Ziarul Unirea de Blaj a apărut începând cu anul 1891 şi era organul bisericii greco-catolice, reprezentând interesele acesteia. Din noiembrie 1918 devine oficiosul Consiliului Naţional Român de Blaj. Deci nu mai are atât un scop bisericesc şi primeşte un scop politic. În acelaşi timp e de menţionat faptul că Unirea de Blaj a reprezentat interesele naţionale ale românilor transilvăneni”, a spus Tudor Roşu.
Adunarea Naţională de la Alba Iulia a fost constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de 100.000 de români, care nu aveau drept de vot, dar au venit să susţină Unirea.
În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat delegaţii aleşi din toate categoriile sociale şi veniţi de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea.
În cadrul Marii Adunări Naţionale s-a prezentat Rezoluţia de Unire care cuprindea un amplu şi avansat program de reforme democratice care urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluţia adoptată de Marea Adunare Naţională, primită cu entuziasm de mulţimea masată pe întinsul platou din spatele cetăţii, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România şi a conturat totodată sensul dezvoltării democratice a societăţii româneşti.
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a fost citită delegaţilor de către Vasile Goldiş, iar apoi a fost votată.
Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României.
