Una dintre cele mai frecvente afecţiuni digestive este enterocolită acută, determinată de ingestia unor alimente infectate cu diverşi agenţi patogeni, bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziţi intestinali, dar şi prin contactul cu mâini şi obiecte murdare.
Medicii atrag atenţia asupra importanţei măsurilor de igienă pentru a evita îmbolnăvirea ce se produce prin pătrunderea în organism a agenţilor infecțioşi pe cale orală, prin intermediul apei şi a alimentelor, precum şi prin contactul cu obiecte şi mâini murdare, contaminate.
Principalele simptome ale enterocolitei sunt scaunele numeroase, moi, însoţite sau nu de greaţă, vărsături, dureri abdominale, febră, frisoane şi alterarea stării generale. De asemenea, balonarea, starea generală de rău şi epuizare, precum şi durerile musculare se numără printre manifestările enterocolitei.
Atenţie la vectorii bolii!
Specialiştii de la Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament „Dr. Victor Babeș“ susţin că manifestările generale sunt date fie de diseminarea agentului infecţios ori a toxinelor acestuia în tot organismul, fie de pierderile importante de electroliţi în urma diareei şi a vărsăturilor.
În plus, unii vectori (muşte, gândaci, rozătoare etc.) pot transporta microorganismele pe o distanţă mare şi, prin urmare, se pot îmbolnăvi într-un anume moment toţi cei care au consumat un anume aliment contaminat sau apă dintr-o sursă contaminată, precum şi cei care au venit în contact direct cu aceştia, nerespectând regulile elementare de igienă.
Cazurile medicale de enterocolită acută cu modificarea stării generale şi cu deshidratare mare trebuie spitalizate în vederea reechilibrării hidroelectrolitice rapide a bolnavului şi a prevenirii complicaţiilor. De asemenea, este recomandată spitalizarea cazurilor de enterocolite la persoane care lucrează în sectoare cu risc de a provoca epidemii (industria alimentară, comerţul cu produse alimentare, alimentaţia publică, distribuţia apei). În plus, o atenţie sporită este necesară pentru enterocolitele sugarilor şi ale copiilor mici, care sunt predispuşi la forme severe de boală.
Prof. univ. dr. Alexandru Oproiu, întemeietorul şcolii de gastroenterologie, a declarat pentru „România liberă“ că în acest anotimp există riscul ca foarte multe alimente perisabile să devină infectate şi să transmită anumiţi microbi, determinând apariţia bolilor digestive de vară.
Alimentele care pot transmite aceste infecţii sunt extrem de numeroase. „În primul rând toate alimentele care sunt din carne sau produse de carne, inclusiv mezelurile, apoi brânzeturile – chiar brânza telemea, pentru că în zer pot să reziste unii microbi extrem de periculoşi precum stafilococii –, ouă şi toate alimentele vegetale şi fructele care nu sunt bine spălate“.
Medicul spune că sunt nenumăraţi microbi care în această perioadă pot provoca îmbolnăviri serioase, între aceştia cei mai importanţi fiind salmonella, bacilul dizenteric, escherichia coli şi stafilococul auriu. „Problema care se pune este ca fiecare persoană să fie foarte atentă atunci când cumpără asemenea alimente, iar carnea, ouăle, brânza şi îngheţata să fie luate din magazine sigure, nu de la tarabe, iar fructele şi legumele să fie spălate foarte bine“.
Tratament cu antibiotice şi regim alimentar adecvat
În general, tratamentul în caz de enterocolită recomandat de medic vizează eliminarea agentului infecţios prin terapia cu antibiotice, stoparea diareei cu medicamente antidiareice şi dezinfectante intestinale, calmarea crampelor şi a durerilor abdominale cu antispastice, precum şi combaterea stărilor de vomă cu antiemetice. Esenţial este însă un regim alimentar special timp de câteva zile, care va fi bazat pe supe de zarzavat, orez fiert, brânză proaspătă, carne fiartă, pâine prăjită, mere coapte şi compoturi. Din dietă sunt excluse legumele şi fructele crude, lactatele şi prăjelile.
În cazul copiilor mici şi al sugarilor, dr. Valeria Herdea, medic de familie şi preşedinta Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică, atrage atenţia că, după un episod de enterocolită, revenirea la alimentaţia iniţială este recomandat a se face în aproximativ 2-3 săptămâni, deoarece există o intoleranţă secundară la lactoză a copilului după episodul diareic.
"Infuzia din frunze de afin are efect antibacterian, restabilind echilibrul dintre flora intestinală de fermentație și cea de putrefacție. Același efect îl are și merișorul de munte. Frunzele de zmeur și mur sunt, de asemenea, indicate pentru combaterea diareei și remineralizare, contribuind la refacerea pierderilor de electroliți. Ceaiul de anason sau chimen are ca efect calmarea colicilor care însoțesc diareea acută. Alte plante utile în enterocolite și toxiinfecții alimentare sunt cimbrișorul, busuiocul, coada șoricelului sau sunătoarea.“(dr. Carmen Badea, medic de familie)
"După un episod de enterocolită la copii, revenirea la alimentaţia iniţială se face în aproximativ 2-3 săptămâni, deoarece există o intoleranţă secundară la lactoză a copilului după episodul diareic.“(dr. Valeria Herdea, medic de familie)
"În toate alimentele care sunt din carne, dar și în brânzeturi și ouă pot să reziste unii microbi extrem de periculoşi. Fiecare persoană trebuie să fie foarte atentă atunci când cumpără asemenea alimente, iar carnea, ouăle, brânza şi îngheţata să fie luate din magazine sigure, nu de la tarabe, iar fructele şi legumele să fie spălate foarte bine.“(Prof. univ. dr. Alexandru Oproiu, gastroenterolog)
Alimente interzise
– lapte cu lactoză
– smântână
– iaurt
– brânzeturi
– cartofi
– compoturi
– fructe crude
– legume (roşii, castraveţi, ridichi)
– biscuiţi, prăjituri, creme, gem
– îngheţată
– miere, zahăr
– supe cu zeamă de carne (pui, vită, porc, organe)
– sucuri de fructe
Agenţii etiologici ai enterocolitelor acute:
– bacterii – Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Campylobacter etc.
– virusuri – enterovirusuri, rotavirusuri, virusul Norwalk, adenovirusuri
– ciuperci – candida, în special la pacienţii cu imunitate scăzută sau care au primit anterior tratamente îndelungate cu antibiotice
– paraziţi – Giardia lamblia, Balantidium coli, Blastocystis homnis, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica.
Măsuri de prevenţie
Prevenirea enterocolitei este posibilă prin respectarea regulilor de igienă individuală:
– spălatul mâinilor cu apă şi săpun înainte de masă;
– spălarea eficientă a alimentelor care se consumă crude;
– spălarea şi dezinfectarea tacâmurilor și a veselei prin utilizarea apei provenite din surse sigure, necontaminate;
– în cazul unei surse nesigure de apă se recomandă apa fiertă şi răcită sau apa minerală îmbuteliată corespunzător.
