Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

12 ani înecaţi în alcool

Un bărbat de 48 de ani a reuşit să scape de viciu cu ajutorul grupului de la Alcoolicii Anonimi, al cărţilor motivaţionale şi al filmelor. Cu Alex mi-am dat întâlnire la McDo­nald's. Îmi spusese la telefon că bea ...

Ramona Samoila 0 comentarii

Un bărbat de 48 de ani a reuşit să scape de viciu cu ajutorul grupului de la Alcoolicii Anonimi, al cărţilor motivaţionale şi al filmelor. Cu Alex mi-am dat întâlnire la McDo­nald's. Îmi spusese la telefon că bea cafea, ca să fie limpede că n-a mai pus gura pe alcool de doi ani. Vorbeşte mult şi are în privire entuziasmul omului care ştie că a pornit pe un drum bun, chiar dacă i-au trebuit mulţi ani din viaţă ca să-l găsească. Acum nu i se mai face poftă când îi vede pe alţii cum beau şi, la petreceri, tot ce trebuie să facă e să aibă grijă să nu-şi încurce paharul cu suc cu unul cu alcool. Ca aproape orice tânăr, Alex a trecut în liceu şi în armată prin două-trei beţii. În rest, era un băutor ocazional. 

 

„Ascundeam sticlele în rezervorul de la toaletă"

La 34 de ani, în 1996, încurajat de anturajul de la serviciu, Alex a început să bea zilnic ţuică de prune şi vin de casă. 

După o vreme, a schimbat serviciul, iar o dată cu asta au dispărut şi colegii de pahar. La băutură nu a renunţat. „Am început să-mi ascund alcoolul şi acasă, şi la serviciu. Puneam sticle în rezervorul de la toaletă sau la piciorul chiuvetei ca să nu vadă soţia cât beau şi să-mi facă reproşuri. Ca să nu se simtă cheltuiala la salariu, făceam ore suplimentare", povesteşte bărbatul. Când pleca împreună cu familia la părinţi, abia se depărta puţin de casă şi găsea un motiv să se întoarcă din drum, ca să mai tragă o duşcă. La masă cu părinţii, avea grijă să nu bea mai mult decât tatăl lui, dar odată plecat de acolo trebuia să-şi completeze doza.

„Ajunsesem să-mi iau şi «celularul» cu mine, adică o sticluţă cu alcool de 200 ml", spune Alex. Atunci i se părea că cei din jur exagerau când îi spuneau s-o lase mai uşor cu alcoolul, dar acum recunoaşte că băutul pe ascuns  e unul dintre obiceiurile dependenţilor.

În anul 2003, Alex s-a internat pentru prima dată la Spitalul Obregia. „Mi-am dat seama că nu mă pot opri. Nu mai socia­lizam cu nimeni, nici măcar cu vechii prieteni de pahar, pentru că nu voiam să beau mai mult decât îmi puteam permite financiar", continuă bărbatul. Când s-a internat, Alex a cerut să fie supravegheat, de teamă să nu-şi facă rost de alcool. După 21 de zile de spitalizare, s-a externat şi n-a mai pus gura pe băutură timp de nouă luni. Avea mereu stări de nervozitate şi nimic nu-l mulţumea.

„Am fost diagnosticat cu hepatită etilică"

S-a apucat din nou de alcool la ziua fratelui, când a băut două pahare cu bere. A doua zi s-a învoit de la serviciu şi a băut în neştire, ca să recupereze perioada de abstinenţă. După jumătate de an, a fost diagnosticat cu hepatită etilică. „Mă simţeam rău, eram mereu obosit şi făcusem icter. Am stat internat trei săptămâni la Spitalul Universitar şi, timp de şase luni, n-am mai băut alcool. Eram nervos.  Îmi ploua în gură când îi ve­deam pe alţii bând", spune Alex.

Tentaţia alcoolului l-a copleşit din nou pe Alex şi pentru trei luni a devenit din nou un consumator zilnic de băutură.

Ajunsese să se facă de râs la serviciu, mirosea mereu a alcool, avea ochii roşii şi devenise palid. „Mă trezeam noaptea ca să beau pe ascuns. Nu voiam să mai aud reproşurile soţiei", îşi aminteşte bărbatul. Avea coşmaruri noaptea şi, dintr-o fire optimistă, începuse să fie depresiv.

12 paşi spre dezalcoolizare

„Într-o zi, în urmă cu doi ani,  am luat masa la părinţi şi m-au sfătuit din nou să nu mai beau.

În săptămâna următoare, am stat murat în alcool. Beam şi mă culcam. Mândria mea era că nu ajunsesem să dorm pe stradă", spune Alex. După cinci zile de băutură, bărbatul s-a internat iar la Obregia. La capătul celor 21 de zile de tratament s-a întors acasă. „Stăteam pe canapea şi
m-am întrebat: „Eu acum ce fac?". A sunat la Obregia şi s-a interesat de Alcoolicii Anonimi. A doua zi, s-a dus la prima întâlnire. Poveştile celorlalţi alcoolici semănau foarte bine cu a lui.

Alex s-a prezentat şi şi-a spus la rândul lui povestea. „Mi s-a vorbit despre programul în 12 paşi în care-ţi recunoşti neputinţa de a controla băutul, îţi redescoperi defectele de caracter, orgoliul, încăpăţânarea. Defectele le scrii pe un caiet şi lucrezi la ele. În timpul şedinţelor, nimeni nu dă sfaturi. Fiecare membru vor­beşte despre experienţa lui, iar ceilalţi încearcă să înveţe din ele. Fiecare începător îşi alege un îndrumător din grup cu ex­perienţă mai mare în abstinenţă. Numai un alcoolic poate să-l înţeleagă pe altul", povesteşte Alex, care mergea zilnic la şedinţele grupului de suport. În primele şase luni de terapie se visa bând şi se trezea speriat. A început să-şi cumpere cărţi automotivaţionale şi, datorită lor, să-şi recapete optimismul. «Aş recomanda oricui cartea „Lasă grijile, învaţă să trăieşti"».  M-au ajutat însă şi cartea «Viaţa fără băutură» şi filmele «Days of Wine and Roses», «You Kill Me», spune Alex. 

Testaţi-vă problemele cu alcoolul online

 

Aproximativ 10% dintre români are probleme cu alcoolul. Cei care au astfel de pro­­bleme, dar nu au timp sau curaj să le rezolve apelând la un specialist pentru consiliere,
au la dispoziţie un site în limba română, www.alcohelp.ro, pus la punct de medici specialişti în tratarea dependenţelor. Această platformă online îi poate ajuta pe cei cu probleme să-şi recapete controlul şi să dobândească abilităţi care să-i ajute să prevină consumul exagerat. După înregistrare, poate fi făcut un test care evaluează problemele cu alcoolul şi utilizatorul poate trece prin zece şedinţe de terapie online.


500 de alcoolici anonimi în România

Grupul de suport Alcoolicii Ano­nimi are în jur de 70 de membri în Bucureşti şi peste 400 în restul ţării. În comunitate poate intra orice persoană dependentă de alcool care vrea să renunţe la viciu. „Şedinţele sunt conduse, pe rând, de membri cu abstinenţă mai lungă. Aceştia se prezintă, păstrăm un moment de reculegere pentru fondatorii grupului american şi român de alcoolici anonimi, pentru cei care au suferit şi mai suferă din cauza alcoolului. Se spune o rugăciune, se citesc regulile de conduită în cadrul grupului. Nu se poartă polemici, fiecare vorbeşte despre experienţa lui în abstinenţă. O şedinţă durează o oră", spune Alex. La aniversarea anumitor perioade de abstinenţă, membrii primesc medalii de încurajare. Cei care vor să se înscrie în comunitatea Alcoolicilor Anonimi pot accesa site-ul www.alcoolicianonimi.ro. 570/0723.621.020/0723.389.004.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...